Rezumat:
Pe 19 decembrie 2014, la Pro Cinema a avut loc premierea filmului Alt Love Building, comedie românească realizată de Iulia Rugină. În cadrul acestei comedii au jucat actori precum Alexandru Papadopol sau Dragoş Bucur, iar rolul Adrianei, o fată simplă şi modestă, al cărei vis constă în a îmbrăca rochia de mireasă, a fost interpretat de domnişoara Valeria Cherciu.
Am onoarea de a vă invita să citiţi următorul interviu, avertizându-vă din start că Zâmbetul şi Talentul domnişoarei Valeria vă vor fascina.
Pentru început, te rog să-mi povesteşti câteva lucruri despre tine și despre povestea ta. Cum ai ajuns aici și cum ți-a schimbat actoria viața?
Mă numesc Valeria Cherciu, am 22 ani, din zodia rac, sunt studentă în anul IV la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Facultatea de Ingineria Mediului şi la Şcoala Actoriedefilm.ro iniţiată de Alexandru Papadopol, Dragoş Bucur şi Dorian Boguţă, de unde a şi început totul. Sunt o persoană prietenoasă, sociabilă, cu simţul umorului. Actoria mi-a anesteziat fatalismul. Relaţia mea cu actoria este asemenea unei mari prietenii. Oricât de greu mi-ar fi uneori, reuşesc să trec peste şi să o iubesc în continuare. În ciuda nereuşitelor sau a neşanselor, fiecare rol nou mă incită şi entuziasmează, asta este frumuseţea acestei meserii.
Ce presupune cariera de actor? Ce trebuie să faci pentru a intra în “pielea” personajului?
Profesia de actor include multe sacrificii, unu dintre ele ar putea fi acela ce nu vă puteţi imagina că aţi putea face, lucruri ce pot ţine de boli mintale, un stil de viaţă diferit, un alt mod de gândire. Actoria ar putea fi definită ca o ştiinţă a cunoaşterii, a greşelilor omeneşti şi cele lumeşti, a imaginaţiei bogate, de aceea fiecare personaj are un temperament diferit. Totul depinde de scenă: tristă, dramatică sau de divertisment. Când intri într-un platou de filmare şi interpretezi un personaj trebui să te adaptezi temperamentului cei corespunde personajului, platoul de filmare trebuie să fie ca o poartă între viaţă reală şi cea actoricească, de aceea când intri în platoul de filmare devii un alt om şi când ieşi eşti omul de zi cu zi.
De ce are nevoie un actor pentru a-şi valorifica întreg potenţialul? Doar de 2 lucruri, şi anume, actorul are nevoie de aripi şi de vise.
Care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de actorie pentru a ajunge actori profesionişti?
O imaginație bogată și perseverentă. În ziua de azi, se cere să fii eficient într-un timp foarte scurt, și indiferent în ce domeniu lucrezi, e nevoie să știi să faci cel puțin două lucruri foarte bine. Cred că dacă reușești să îți respecți colegii și să îți faci meseria cu plăcere, într-un mod firesc, lucrurile se leagă de la sine. Iar după părerea mea, oricine poate să devină actor. În schimb, pentru a deveni un artist al acestei profesii, cred că ai nevoie de ceva special… poate este vorba de talent, de o sensibilitate anume, de o calitate deosebită.
În momentul de față, simt că mi-am găsit calea și știu încotro mă îndrept. Este foarte important să nu renunțăm la visele și la dorințele noastre… Tinerii trebuie să aibă multă răbdare, și să muncească în permanență pentru desăvârșirea personală și profesională. Să fie creativi, ambițioși, pregătiți să treacă peste obstacolele vieții și cu o gândire pozitivă.
De la ce vârstă sfătuieşti părinţii să-şi îndrume copii spre această profesie? Există o vârstă optimă în care înclinaţia copilului poate fi “modelată” în mod corespunzător?
O vârstă optimă nu ştiu dacă există şi aici mă dau ca exemplu pentru că eu mi-am început cariera în actorie la vârsta de 21 de ani şi cunosc persoane care au debutat la 40 chiar şi 50 de ani, iar dacă copilul dă semne că ar avea o înclinaţie spre această meserie de mic, indicat ar fi să fie susţinut de către părinţi de pe la o vârstă de 5-6 ani, pentru că, mult mai uşor îşi poate dezvolta şi crea propria imaginaţie în această lume, se formează, copiază din jurul lor gesturile, ideile până şi moravurile părinţilor. Prin intermediul actoriei copiii se descoperă aşa cum sunt în realitate, învaţă să se cunoască şi să se accepte aşa cum sunt, cu bune şi rele, învaţă să-şi asume complexele recunoscându-le, deci făcând primul pas spre stăpânirea acestora, reuşind astfel să depăşească barierele de comunicare cu ceilalţi.
Ce “lecţii de viaţă” ai “învăţat” prin intermediul Actoriei? Totodată, vorbeşte-mi despre prietenii pe care i-ai cunoscut şi încântat cu zâmbetul şi talentul tău.
Actoria m-a învăţat să am mai multă încredere în mine, pentru că, creează caractere, personalităţi puternice, care să-şi poată exprima punctul de vedere nu prin violenţă, ci prin discursul logic, coerent, clar şi concis, bine argumentat, deoarece teatrul operează cu individualităţi, nu cu mase amorfe de mediocrităţi. Totodată am cunoscut oameni frumoşi, oameni cu suflet şi înzestraţi cu talent, oameni care m-au susţinut şi ajutat şi cărora le-am oferit prietenia şi am găsit în ei siguranţa de prietenie pe viaţă.
Întrucât suntem într-o săptămână sfântă, dă-mi voie să te întreb ce reprezintă Învierea Domnului pentru tine? Ce mesaj transmiţi cititorilor pentru această sărbătoare?
Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, un eveniment copleşitor pentru orice om, un mister care s-a petrecut cu mulţi ani în urmă, dar care continuă să fascineze întreaga făptură umană. De Paşte trebuie să fim mai buni, mai înţelegători, mai iertători şi să ne bucurăm de compania celor dragi, unde casa să se umple de miresme de toate feluritele de mâncăruri tradiţionale: pască, drob de miel, ouă roşii, sarmale unde abia aştept să le degust după o lună de ţinut post. Iar cititorilor le transmit ca lumina şi căldura Paştelui să le încălzească sufletele, să le lumineze minţile, să le deschidă inimile spre iubire, credinţă şi iertare. Să fie mai buni, să se bucure din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruiască iubire celor dragi. Sărbători Fericite şi vă îmbrăţişez cu drag!
Realizat de Adrian-Vladimir Costea
