Timpul sopteste : Ceasule cel vechi, ti-a sunat CEASUL! Treci la un model nou!

De cateva ceasuri am intrat in Marea Ligurica a Bloggerilor. E o vreme capricioasa si astazi toata ziua a fost agitatie in jur. Am prins pesti care pur si simplu se zbateau parca derutati la suprafata apei, am vazut pescarusi care zburau haotic, cativa dintre ei s-au lovit de catargul principal, e o acalmie in aer, suntem la jumatatea toamnei aici aproape de Nordul Italiei blogosferice si parca nimic nu e cum trebuie sa fie. Mi s-a rupt si carma si trebuie sa gasesc un loc unde pot acosta. Am de ales intre doua insule superbe. La orizont se vede ceva. Aleg sa merg spre Corsica. 

Aici opresc la un magazin care vinde TIMP, mai exact opresc la un magazin unde gasesc doar ceasuri la reducere pe Scotianul.ro. Ceasurile lor sunt atat de speciale incat ma poarta in TIMP…

A venit iarna lui 23 decembrie 1989. E ziua mea. Dar nimeni n-are chef de asta. Acum cand ma gandesc la acele vremuri nu pot sa nu ma gandesc la un pasaj citit recent pe un site, site cu de toate, cu ceasuri la reducere pentru femei, ceasuri barbatesti, cu orice.

Parca retraiesc drama oamenilor din Germania acelor timpuri. In  spatele zidului Berlinului se mai pastreaza urme zobite a 50 de ani de comunism. Dar si aici, in tara asta, au murit mii de tineri la Timisoara, soldatii au fost tradati de catre comandanti si invers, minerii au fost manevrati, oamenii au complotat, s-au inventat teroristii rusi, KGB-isti, au disparut si au reaparut securistii. Si cand ma gandesc ca in urma cu nici cateva luni ma jucam, inocent fiind la doar 6 anisori…

Imagini psihedelice, flash-uri

– Ceausescu PCR, Ceausescu PCR! Asa strigau in cor bunicii, parintii mei si unchiul Danut si unchiul Tavi, iar alaturi de ei era si surioara mea mai mica, Georgiana. Eram in comuna Rucar, un sat superb asezat ca intr-o caldare, cum spuneau bunicii, inconjurat de munti, de pasuni, sat prin care curge Dambovita precum suvitele unei fetite. Strigau ca sa ma incurajeze si ca sa rada de mine, evident. De ce? Pentru ca pe atunci eram balbait si un pic rrait si ii amuzam copios cand il imitam pe Ceausescu. De talentul meu aflase si primarul din comuna din acea vreme si nu s-a suparat pe mine sau pe ai mei. Am aflat mai tarziu ca era turnator la SECU.

-Drhragi tovarhrasi si prietini! Eu, cu puterhrea ce imi heste datha vrhreau sa fac ferhricit tot poporhrul rhroman si mai ales pe acesti cetateni onorhrabili din comuna Rhrucar. Ma opresc aici dar cred ca e usor de inteles de ce am scris cum am scris. Am incercat sa redau onomatopeic stilul inconfundabil al lui Ceausescu. Atunci bunicul zicea ca poate ajung politician, ca totul incepe cu o joaca…

Vara lui 1993. Am zece ani:) Ma simt bine cu mine. Am varsta perfecta pentru orice, in special pentru vacante fara numar la bunicii mei.  Am cea mai frumoasa copilarie pentru ca o traiesc la tara:) Chiar acolo sunt si acum. E luna iulie, o luna de cuptor. Georgiana are 8 ani si Alexandra, cealalta surioara a mea are 7 ani. Si pentru ca e foarte cald afara ne-am gandit sa ne racorim si sa jucam elasticul sub vita de vie. Cel mai greu mi se pare cand trebuie sa sar la brau. Dar jocul elasticul in care surorile mele tineau elasticul iar eu saream ma amuza si acum si ma bucur pentru ca miscarile de atunci m-au ajutat sa…

imagini psihedelice, flash-uri

Mai 1997. Sunt elev de generala la Liceul National cu Program de Atletism din Campulung-Muscel. Am emotii pentru ca este pentru prima oara cand trebuie sa concurez la proba de 100 de metri garduri. Acum nu mai e o joaca. Nu mai joc elasticul cu surorile mele, cu verisoarele mele, cu vecinele mele. Acum am alti patru concurenti, fiecare cu un culoar, iar gardurile sunt asezate la trei cuie, mai pe intelesul vostru, bara de lemn e undeva la linia soldului. Trebuie sa respir controlat, sa trag remorca cum trebuie, ca atunci cand saream elasticul si nu trebuia sa ating. Ma uit la ceasul barbatesc model sport si aud -POC! (sunetul pistolului de start,sic!)

Si fug, fug, fug, alerg si fug, fug si alerg, simt cum varful crampoanelor agata bara de lemn, 60, 70, 80 de metri. Inca putin. Dar nu mai rezist, si cad. Ma impiedic si buzele se ating brutal de zgura rosie, sangele se amesteca cu nisipul, ma ridic si ies cu mintea limpede si capul plecat din competitie. Nu mai sunt copil de pe acum. Ma transform in om mare pentru ca am invatat sa ma ridic dupa o infrangere…

imagini psihedelice, flash-uri

Iarna lui 1995. Suntem in decembrie. Eu si surorile mele vrem sa jucam intr-o sceneta scrisa de mine pentru serbarea de Craciun. Facem acest lucru cadou parintilor nostri pentru ca si ei se chinuie sa stranga bani in fiecare an ca sa ne cumpere un brad de Craciun si sa-l impodobeasca. Le este din ce in ce mai greu. Combinatul GRULEN de fibre sintetice din Campulung Muscel a fost inchis dupa zeci de reprivatizari esuate, iar parintii nostri au ramas amandoi fara servici si foamea nu mai e un joc ca in jocurile foamei.

Dar sunt sarbatori. Asa ca eu am jucat rolul  lui Mos Craciun. Asa a inceput sa-mi placa teatrul. Mai tarziu, elev de liceu fiind, am jucat pe scena Casei de Cultura Tudor Musatescu din Campulung Muscel unde am primit o mentiune pentru un monolog scris si interpretat de subsemnatul, iar la finalul clasei a-XII-a am obtinut locul I alaturi de colegii mei de liceu cu piesa „Visul unei nopti de vara” de William Shakespeare…. Azi, la 30 de ani, sunt actor amator  in cadrul TeenMedia Academy.

Daca vrei sa te faci actor, ei te pot ajuta sa faci primii pasi. Daca pur si simplu vrei sa faci ceva neobisnuit, sa iesi din rutina, trebuie sa incerci cursurile teenmedia de actorie. Iti vor da incredere si te vor ajuta sa te descoperi, iar nu in ultimul rand vei face ceva util cu timpul tau liber. Vei castiga timp, ca si cand ceasurile tale de la mana luate la reducere si-ar creste brusc valoarea.

TeenMedia însemnați voi, cei care citiți aceste rânduri și cei care sunați cu pofta voastră incredibilă de a trăi frumos. TeenMedia sunt zecile de spectacole, miile de mâini care au aplaudat, miile de ore petrecute împreună la ateliere. TeenMedia înseamnă dorința de frumos, în stare pură, nealterată de nimic. Emoția unei îmbrățișări, teama de eșec, spaima de mediocritate, bucuria depășirii limitelor. TeenMedia suntem ei – Cristi, Vania, Teo, Dana, Iulian, Ionuț, Alex, Minculescu, Florin, Cristina, Bianca, Ioana, Maria, Mihai, Victoria, Alina, toți cei care au crezut în sclipirea din ochii voștri. Teen Media e viață, tremur, vibrație, adevăr și lumină.

Dar sa revenim la sarbatori, cadouri si ceasuri barbatesti.