[yasr_overall_rating size=”large”]
Copil fiind, cand inca nu aveam forma, sens,
cand inca pluteam eteric in apa primordiala,
totul mirosea a fericire, a caldura si nu vedeam,
dar traiam cu un singur gand primar –
Sa ofer flori cu eticheta buchete mireasa ,
Sa ajut cuplurile de indragostiti sa se iubeasca etern…
Multicolore, imprastiate in mii de culori, in mii de petale,
sa le culeg sau sa le aleg,
sa ma aleaga ele pe mine,
dupa buchet, dupa miros, dupa parfum, dupa mireasma
a mosc topit in miere, a lavanda patata cu vanilie,
a cuisoare rasturnate in esenta de cicoare si scortisoara,
Ca tot vine toamna cu al ei curcubeu de arome si culori…
Prietena mea se marita azi. Aiurea zi si-a ales: la noi ploua, e intunecat si bate un vant rece de zboara florile din copaci. Si stiti cum e cu amintirile din album – chiar daca nu-s, trebuie sa para perfecte. Rochia si-a ales-o de vreo 3 ori pana s-a hotarat ca asta de sirena e ce-si doreste. Cred ca a uitat de visul din copilarie in care se vedea printesa la altar – asa ca pentru azi s-a visat Ariel. Ariel a noastra e tot roscata, asa ca buclele aramii ii incadreaza perfect chipul sidefat si cei cativa pistrui care s-au razvratit impotriva machiajului profesional din ziua nuntii.