Daca Oana Sarbu cu siguranta va spune ceva, mai ales ca toti ne-am trait copilaria si viata de liceu pe scenele din Liceenii si pe acordurile piesei Stelei Enache – Ani de liceu, acum o sa va povestesc si despre Oana Flavia Sarbu.
A absolvit Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, iar acum, in cadrul aceleasi facultati, urmeaza Masterul de Politica Europeana si Romaneasca. In ultimii 4 ani s-a implicat in proiectele unui parlament al tinerilor la nivel national, a participat la numeroase actiuni de voluntariat si a construit si implementat strategii de comunicare si relatii publice pentru ONG-uri.
Chiar daca astazi vorbesc in calitate de biciclista, hobby-ul ei de suflet ramane dansul. Oana este membra in doua ansambluri de dansuri populare din Bucuresti, Cununa Carpatilor si Doina Bucurestiului si lucrurile nu se opresc aici…
Reporter: Stiu ca esti una dintre prezentele feminine constante la diferite evenimente dedicate pasionatilor de bicicleta. Ce mai determina azi o fata sa aleaga bicicleta cand multe fete se indreapta azi spre Q 7, Touareg-uri sau BMW X3?
Oana Sarbu: Evenimentele de care vorbesti mi-au dat impulsul de care aveam nevoie pentru a redescoperi bicicleta. Cadrul organizat imi ofera mai multa siguranta in trafic, imi da incredere si experienta in pedalat. Mai mult, ma alatur evenimentelor de gen pentru a atrage atentia autoritatilor asupra nevoii reale de infrastructura si legislatie adecvata pentru bicilistii urbani. Este cunoscut deja faptul ca Bucurestiul e suprasaturat de masini si de multe ori nici macar mijlloacele de transport in comun nu sunt o solutie. Vad bicicleta ca un mijloc de deplasare eficient, dar trebuie sa recunosc ca de cele mai multe ori o folosesc in scopul plimbarii sau participarii la evenimentelebiciclistice.
Nu pot sa neg utilitatea masinii, indiferent care ar fi ea, pentru ca la volanul ei ma sui atunci cand e nevoie. Totusi, chiar si pentru fete, de ce nu in fusta, bicicleta e o modalitate de a face sport, de a te alatura trendului eco si o ocazie foarte buna de a-ti face prieteni, pasionati si ei de mersul pe bicicleta.
Reporter: De cand ai invatat sa mergi pe bicicleta?
Oana Sarbu: Am invatat sa merg pe bicicleta cand aveam vreo 12-13 ani. La mine procesul a fost invers: mi-a fost cumparata o bicicleta, dupa care am invatat sa merg pe ea. In liceu am abandonat bicicleta, si am “reinvatat” sa merg acum vreo 2 ani. Promit sa nu o mai las.
Reporter: Ai cazut pana acum?
Oana Sarbu: Nu ma mandresc cu vreo cazatura demna de consemnat. Am avut cateva balbaieli in trafic si lovituri usoare, dar suficient cat sa ma descurajez pe moment. Acum am o amintire pe picior in urma plimbarii cu bicicleta de la Triatlonul fara asfalt de weekendul trecut. In general, sunt precauta si sper sa nu acumulez experiente neplacute.
Reporter: O amintire amuzanta din „cariera” ta de biciclista?
Oana Sarbu: O amintire amuzanta ar fi faptul ca am participat la marsul “Burta jos”, organizat de Alina Gorghiu, desi nu greutatea era o problema pentru mine. Am avut grija sa mananc in timpul evenimentului, ceea ce i-a amuzat pe cei din jurul meu cel putin. Evenimentul in sine a fost o provocare pentru mine si am parcurs fara probleme traseu pana la Mogosoaia si inapoi (vreo 30 km).
Reporter: Crezi ca „Mitza biciclista” a existat sau e doar un mit?
Oana Sarbu: Cu ceva vreme in urma, am aflat intamplator de la o prietena ca aceasta Mitza biciclista a existat, ca vecinii ei au cunoscut-o si ca a locuit in zona Piata Amzei din Bucuresti. Era poreclita astfel pentru ca era ceva neobisnuit pentru o femeie sa umble prin oras pe bicicleta. Si daca ar fi un mit, cred ca e unul cu valente pozitive si nu trebuie daramat. Cu ocazia aceasta, le salut pe toate mitzele biciliste si in special pe cele de la VeloBello.
Reporter: Un mesaj pentru fetele care nu vor sa invete sa pedaleze sau au teama
Oana Sarbu: Cred ca cel mai bun mesaj pentru aceste fete ar fi sa le spun ca si eu am facut parte din categoria lor. Asa ca, le astept si pe ele langa mine si langa altii care au realizat ca bicicleta, daca o folosesti la momentul si locul potrivit, e foarte utila. Nu trebuie neaparat sa facem performanta din asta, pistele de biciclete, chiar daca sunt putine, pot fi folosite. Macar pentru o plimbare in parc, daca nu pentru a gasi o alternativa de deplasare, e bine sa stapanesti mersul pe bicicleta.
Bogdan DARADAN