În cadrul agenției de turism Paralela 45, cele mai căutate destinații de către români pentru a-și petrece Crăciunul sunt: Laponia, Viena și stațiunile montane și balneare din România. Românii preferă să-și petreacă sărbătorile de iarnă în destinații în care să simtă atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă.
Dacă în anii trecuți aceștia preferau să își petreacă sărbătorile de iarnă în destinații exotice, anul acesta românii aleg destinații încărcate de poveste, de magie și de preferat cu zăpadă.
Pe Pati si pe Dan COSCAI i-am intalnit la STRAJA, locul unde am mai cunoscut alti oameni extraordinari si bloggeri smecheri. Cu ce se ocupa ei!? Cu blogareala visatoare. Mai exact cu travelling-ul si o fac la modul super cool. Cum au ajuns sa castige atat de multi bani incat sa calatoreasca peste tot in tari precum Portugalia, Australia, Sua, Maroc sau Dubai? Cu ajutorul trade.com, bineinteles. Dar sa calatorim impreuna si sa nu mai vorbesc singur ca si cand as face autostopul langa autostrada blogosferei… 🙂
PS: Va avertizez, urmeaza un interviu nebun de original cu doi travellisti – Dan si Pati:)
Pe Minerva Lacatusu am cunoscut-o intr-un loc superb, intr-un loc de basm, intr-un anotimp feeric – Iarna la Straja. Care a fost contextul? GALA SUPERBLOG 2013. Pare o prezenta pe care poti sa o treci usor cu vederea, dar e doar o falsa aparenta pentru ca bloggerita asta are un IQ demn de invidiat – 140 si o energie de parca ar fi argint viu topit intr-un corp de zeita (ca doar o cheama Minerva). Ca sa intelegeti despre ce vorbesc, stati sa va arat cum se descrie…pe blogul ei:)
Cu siguranţă tot ce aţi văzut, citit, auzit de BINE în legătură cu mine este o simplă născocire:) În schimb, tot ce aţi auzit de RĂU este adevărat!
Sunt perfecţionistă şi punctuală. Dacă nu ajung la timp, înseamnă că m-a lovit un meteorit. Sunt ironică în aproape toate situaţiile! Dacă nu ştiţi ce înseamnă asta, folosiţi DEX-ul! Oscilez între sentimentalism şi sarcasm. În funcţie de dispoziţie!
Funcţionez la capacitate maximă în condiţii de stres. Dacă vrei să mă abordezi, fii original! RESTUL e LMT!
Ideea e ca dupa momentele de dans latino, rock-and-roll and other style de atunci, am tinut in priza dialogul cu ea si am zis ca a venit momentul sa o prezint intr-un interviu original si atipic…Enjoy!
BOGDAN: Salut Minerva. Ai un blog cu nume de substanta halucinogena…LMT. De ce blogging?
Minerva: Blogging pentru ca uneori ai nevoia sa stii ca exista in lumea aceasta oameni care gandesc aproape ca si tine, care sunt creativi si care impartasesc aceeasi pasiune pentru scris.
BOGDAN: Produsul tau web 2.0 il consideri un blog de nisa sau il vezi ca pe un blog targetat?
Minerva:Blog de nisa, blog targetat… cuvinte mari… scriu ceea ce gandesc/simt/cred la un moment dat… cred ca sunt o bloggerita atipica, in sensul ca nu public in fiecare zi. Ultimul articol a fost undeva in decembrie 🙂
BOGDAN: Am observat ca scrii despre minte si jocurile ei…Te consideri o bloggeritza ezoterica la nivel cerebral?
Minerva:Mintea umana e un mecanism care nu va fi nicicand descifrat. Mi-ar placea sa o cunosc si sa pot vorbi despre granitele ei. Dar mintea nu are granite. As vrea ca eu sa cunosc anumite secrete si sa le impartasesc cu cititorii mei, sa fiu o initiata, insa mai am multe de invatat…
BOGDAN: Cum percepi barbatii bloggeri? Sau ce parere ai despre blogosfera masculina?
Minerva: Barbatii bloggeri? Usor de spus! Sunt inteligenti si ironici. E o placere sa ii am in compania mea. Oricum tind sa cred ca ma inteleg mai bine cu bloggerii decat cu bloggeritele. :))
BOGDAN: Ce bloguri citesti si de ce?
Minerva: Citesc tot ceea ce reprezinta calitatea si nu cantitatea. Imi plac subiectele de actualitate, discutate ca atare. De regula aleg sa citesc articole care trateaza anumite teme intr-un mod ironic.
BOGDAN: Daca ar fi sa-ti reprosezi ceva care ar fi acel lucru?
Minerva:Faptul ca uneori sunt lenesa. Creierul trebuie mereu antrenat, iar perioada in care eu pierd timpul lenevind nu ii face bine. Mai apoi imi vine greu sa imi reintru in ritm.
BOGDAN: Ce iti place la tine si de ce?
Minerva:La mine… farmecul meu… Mereu spun: „Nu sunt frumoasa, stiu asta, dar sunt inteligenta si am farmec!” :))
BOGDAN: Daca blogul tau ar fi un obiect de uz casnic ce forma ar avea el?
Minerva:Blogul meu ar putea avea forma de tigaie. Intr-o tigaie poti „frige” pe oricine, metaforic vorbind! In tigaie gatesti orice… la fel si pe blogul meu poti gasi orice. Eu zic ca am ales bine. :))
BOGDAN: Despre ce subiecte nu ai scrie niciodata pe blog?
Minerva: Pe blogul meu nu as dezbate niciodata teme politice. Consider ca acestea sunt indelung discutate si nu vreau sa fiu inca o oaie alba alaturata turmei.
BOGDAN: Se apropie Spring SuperBlog…Vei participa, ti-ai facut o strategie pentru?
Minerva:Un mare DA! Imi doresc sa particip la Spring SuperBlog 2014 pentru ca imi e dor de acel spirit de competitie. Nu obisnuiesc sa imi fac planuri, pe principiul ca „scoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ”. Probele ne surprind de fiecare data, asa ca prefer sa surprind si eu la randul meu (pe mine si pe juriu).
BOGDAN: Inainte de final, un mesaj pentru mine, sa vad ce dai din tine 🙂 …
Minerva:Bogdan, iti marturisesc ca astept cu nerabdare urmatoarea gala, mai ales datorita faptului ca esti un dansator desavarsit si cum sunt rare ocaziile in care ne intalnim pentru a exersa… se intelege de la sine. Obligatoriu trebuie sa participi la Spring! :))
BOGDAN: Un mesaj pentru cititori
Minerva: In ultima instanta, imi rog cititorii sa continue a ma citi, sa ma suporte si sa nu ma uite! 🙂
In final..O piesa psihedelica…Asa ca pentru Minerva:)
Pe PishKy am cunoscut-o la Super Blog la Straja:) Alias Daniela Bojinca, Pishky de la Pishkotzel este o tanara cum n-ai mai vazut…In blogosfera de la 12 ani, Pishky te poate pune pe ganduri din doua idei si trei miscari…Dar mai bine sa va retina ea ca pe mine ma stiti:)
PS: Uitati cum vrea sa sa incep interviul. Puteam eu oare sa o refuz:)???
Da. Știu. E blogul tău. Articolul tău. Eu vreau însă a începe așa:
1. Vreau să-ți salut toți cititorii.
2. Vreau să-ți rog toți cititorii să nu se sperie de mine mai jos.
3. Anunț de la început că nu am toate țiglele pe casă.
4.Spor la citit 🙂
BOGDAN: Ne-am cunoscut la SuperBlog și am aflat un lucru extraordinar…Tu ai avut blog de la 12 ani!? De ce?
Pishky: Ah… SuperBlog. Ce aminitir frumoase. Da. Acolo ne-am cunoscut și încă sunt încântată de cunoștință 🙂 12 ani. A fost o perioadă dificilă pentru mine. Grea. Urâtă. Plină de suferință. Deși eram doar un copil, uram tot ceea ce mă înconjura. Astfel, am simțit nevoia de a mă exprima într-un mediu necunoscut. Un mediu în care nimeni să nu mă cunoască și să nu-mi judece gândirea. Blog-ul reprezintă un jurnal online, iar eu m-am apucat de așa ceva. Am simțit nevoia să arunc din mine toată ura aia prin cuvinte. Și am aruncat-o în toate acele texte scrise în engleză. Acum nu mai pot fi găsite. Le-am șters. N-am mai vrut să retrăiesc nimic din acea perioadă recitindu-le sau privindu-le măcar.
BOGDAN: Cum e să-ți trăiești copilăria în blogosferă?
Pishky:Nu pot spune că mi-am trait copilăria în blogosferă, pentru că nu am făcut-o. Scriam într-adevăr.. câte un text, două, maxim trei pe lună în perioada când m-am apucat de blogging. Copilăria mi-o trăiam ca orice alt copil. Jucându-mă. Alergând. Făcând sport. Citind. Învățând. Totuși, aș putea spune că e minunat să cunoști de la o vârstă fragedă blogosfera. Cred că și oamenii pe care i-am cunoscut de la 12 ani încoace, m-au ifluențat către a fi cine sunt astăzi. Mi-au inflențat personalitatea și gândirea, îndreptându-mi pașii spre frumos.
BOGDAN:Recunosc, când eram de vârsta ta, eu alergam prin munți, mâncam doar ce găseam prin copacii vecinilor, mere, pere, cireșe, vișine…și intram în casă la 1-2 noaptea ca să mă trezesc a doua zi la 8. Cum au fost zilele tale din copilărie?
Pishky: Au fost aproximativ ca ale tale. Doar că eu nu mâncam din copaci :D. Am fost un copil care a fost învățat să iubească muntele și sportul extrem. Vacanțele de iarnă mi le petrecem toate, la schi. Și încă le mai petrec. Iar vara, la bunici, la țară, unde făceam toate tâmpeniile posibile din lume: de la închis bunicul o zi întreagă în beci, până la a sparge un geam al unui camion și a dispărea de acasă (eu eram la joacă prin sat :D). Desigur… și vara mergeam la munte. Și mă cățăram 🙂
BOGDAN: Te simți bloggeriță sau copil al blogosferei?
Pishky: Sincer, deși anul acesta fac 20 de ani, eu mă simt ambele. Sunt o fire mai copilăroasă. Și îmi place să cred că sunt încă un copil
BOGDAN: Ce îți place și ce nu-ți place la blogosfera românească?
Pishky:Îmi plac oamenii frumoși întâlniți în ea și tot ceea ce ei transmit, pentru că fiecare are ceva de spus. Ceva interesant din care alții pot învăța. Ori ceva care să aline sufletele celor care citesc. Nu-mi plac bloggerii români care nu scriu cu diacritice. Consider că limba română nu există fără diacritice, deci…ai grija si tu:P Nu-mi plac bloggerii care își deschid un blog DOAR pentru a-l comercializa și a face bani din el. Nu-mi plac bloggerii aceia care se cred atotștiutori într-ale bloggingului. Nu cred că există o formulă pentru un blogging de calitate, valabilă întregii blogosfere. Există o formula adaptată fiecărui blogger în parte, pentru că toți suntem diferiți. Iar formula asta trebuie descoperită de el. Nu-mi plac bloggerii care preiau cu copy-paste articole de pe diferite site-uri din străinătate și le traduc cu Google Translate, iar apoi ni le servesc nouă spre citire. Bleaxxxx 🙂 Nu-mi place că blogosfera românească nu este încă educata. Mi-ar plăcea ca în blogosfera românească să se găsească numai oameni care au ceva de spus și de transmis celor din jur. Iar la noi încă nu există DOAR așa ceva. Probabil că mai sunt și altele care nu-mi plac, însă nu-mi mai amintesc pe moment.
BOGDAN: Ce bloguri sau bloggeri citești și de ce?
Pishky:Citesc cam tot ce-mi pica în mână și-mi pare interesant. Citesc ceea ce cred că mă inspiră și mă învață ceva. Îmi place să citesc bloguri culturale, bloguri de poezie, bloguri de proză, cât și blogurile jurnal.
BOGDAN: Pentru că încă ești la școală, nu ți-e teamă să fii prea deschisă pe blog? Simți să fii critică cu ceea ce ți se întâmplă în timpul orelor de curs?
Pishky: Nu. Nu mi-e teamă. Trăiesc într-o lume liberă. O lume în care pot spune ceea ce gândesc. Desigur, într-un mod cât mai elevat. Nu îmi e frică să spun adevărul. Consider că lumea trebuie să fie îndreptată spre a spune mereu adevărul. Ceea ce i se pare greșit sau corect. Doar așa cred că se poate schimba ceva spre bine. Da. Simt să spun tot ceea ce se întâmplă în școală. Ei trăiesc datorită nouă și cred că ar trebui să nu se mai simtă superiori doar pentru că se plimbă cu un catalog și un pix în mână. Poate că știu mai multe ca noi. Cu siguranță știu. Însă nici măcar acest fapt nu-i face superiori. Ca ființe suntem egali cu toții. Simt să fiu critică cu ceea ce nu este normal să se întâmple în timpul orelor de curs. Atât.
BOGDAN: Ai fost amenințată cu exmatricularea doar pentru că ai scris ceva pe blogul tău?
Pishky:Nu. Nu am fost amenințată cu exmatricularea. Nici măcar nu mi s-a făcut ceva. De fiecare dată când am scris ceva pe blog, s-au simțit deranjați și ofensați că nu s-a discutat cu școala. Le e frică să fie mânjiti cu adevărul. Așa că imediat au reacționat și au făcut ceea ce trebuia să facă mai înainte.
BOGDAN: Ce planuri ai pentru 2014?
Pishky:Pentru 2014. Planuri? Să iau BAC-ul (hai Universule.. știu că mă auzi.. ajută-mă împreună cu toate forțele tale creatoare :). Să intru la Medicină Generală (Universule.. nu uita și de acest mic-mare aspect, te roagă un copil dulce, simpatic și taaaaare drăguț :).
BOGDAN: Un mesaj pentru cititorii Presa în blugi. Să presupunem că majoritatea nu au bloguri. Cum i-ai determina să-și facă un blog?
Pishky: Păi tu vrei mesaj pentru cititori, sau promovare a bloggingului printre citirorii tăi? 🙂 OK. Le fac pe amândouă. 1. Dragi cititori ai blogului „Presa în blugi”, tipul ăsta care scrie îi tare simpatic. Merită citit din când în când. Are lucruri faine de spus și-i amuzant. 😛 2. Trebuie să fiți mereu voi. Să nu vă temeți de a spune adevărul. De a fi liberi. De a visa și de a spera. Credeți în voi. În forțele voastre. Uitați de eșec și luati-l, în caz că apare, ca pe ceva constructiv. Ca pe un pas înainte spre reușită. 3.Intrați pe wordpress.com. Faceți-vă un cont. Apucați-vă de scris. Ce câștigați din asta? Prietenia multor oameni frumoși. Cunoștințe noi. Învățături noi. Momente de neuitat. Puteți câștiga ulterior faimă și bani. Dar nu. Nu vă apucați să scrieți pentru ultimele două. Scrieți pentru voi. Prin scris rezultă eliberarea de orice stare negativă și absorbirea de orice stare pozitivă. Ei… v-am convins?
BOGDAN: Si daca tot vorbim de bloguri, ce alegi intre wordpress si blogspot si de ce?
Pishky:Eu aleg wordpress. Îmi pare a fi o platformă mult mai prietenoasă decât blogspot. Meniul e mult mai accesibil pe wordpress, mult mai ușor de utilizat. Este prietenos cu utilizatorul. Câm atât.Ca o încheiere, aș vrea să-ți mărturisesc atât ție Bogdan, cât și cititorilor tăi, că mi-a făcut mare placere să-ți răspund întrebărilor. Mi-a făcut placer să am și eu un loc la tine pe blog. Spor în tot ceea ce faci și să faci bine, asfel încât cei ce vin în urma ta să aibă ceva bun de învățat de la tine:) !
Si la final, tot pentru ca poate…ADDA, care s-a imbracat in blugi pentru interviul asta…Canta live ce canta Cucu 🙂
BOGDAN: Salut Minerva. Ai un blog cu nume de substanta halucinogena…LMT. De ce blogging?
Minerva: Blogul meu ar putea avea forma de tigaie. Intr-o tigaie poti „frige” pe oricine, metaforic vorbind! In tigaie gatesti orice… la fel si pe blogul meu poti gasi orice. Eu zic ca am ales bine. :))
PS: Uitati cum vrea sa sa incep interviul. Puteam eu oare sa o refuz:)???
BOGDAN: Te simți bloggeriță sau copil al blogosferei?
BOGDAN: Pentru că încă ești la școală, nu ți-e teamă să fii prea deschisă pe blog? Simți să fii critică cu ceea ce ți se întâmplă în timpul orelor de curs?