Fără categorie

Caldura vine, Caldura poate sa nu mai plece daca esti certificat!

certificat-energetic-Bobby, Bobby, lasă cititul, mă strigă Georgiana, surioara mea. Hai în sufragerie că avem treabă. Vin primii clienti. Trebuie sa vindem repede apartamentul. Parintii s-au mutat la Rucar, nu mai au timp de toata hartogaria, hai sa rezolvam sa plecam si noi maine spre Capitala. Stii ca luni incepem munca.

-Ce treabă. Lasă-mă să termin Legendele Olimpului. Vrea să fiu primul care termină cartea asta la 40 de ani :)))

-Hai măi frăţioare. Hai că e pregătită şi Alexandra. Hai să facem repetiţii pentru sărbătoarea de iarnă surpriză pentru părinţi cu nepotii tai:p. Dacă tot ne-au adus bradul aseară, haide să-l împodobim ca să îi surprindem şi să ne gândim cum facem. Hai, stiu ca-ti faci griji si tu. Dar sa-ti spun un secret. Apropo, am rezolvat si am reusit sa obtin un certificat energetic, avizat si autorizat.

Citește în continuare „Caldura vine, Caldura poate sa nu mai plece daca esti certificat!”

Fără categorie

Un calator perfect trebuie sa fie musai un blogger

Daca esti blogger, e perfect. Pentru ca poti privi lumea cu alti ochi. Poti sa alegi, de exemplu, sa calatoresti cu CND Turism si sa prinzi oportunitatea perfecta pentru un zbor in Asia. Poti sa ai acces la vacante perfecte doar pentru ca esti blogger.

Ajuns in Indonezia, de exemplu, poti gasi in camera lor de acolo, pe parchetul din lemn de mahon, chiar în mijlocul camerei, printre rotocoale de fum-albăstrui de la zeci de beţişoare parfumate, o fântână Feng Shui langa un pliant cu destinatii exotice din Indonezia.

M-am apropiat şi lângă fântână se afla un bileţel cu idiograme chinezeşti plus traducerea- ,,Visează. Realitatea e doar o falsă percepţie. Nimic nu e evident. Totul e liber”…Ştiam cine e ,,autorul” acestei surprize, mai exact autorii…Îi ştiu de prin 2013…:) Nu degeaba mă laud cu CEI MAI TARI si Razboinici bloggeri din lume…Dar ceea ce m-a frapat a fost mai mult decât fântâna în sine, apa care susura timid şi lumina difuză din cameră…Parcă Buddha îmi zâmbea într-un mod misterios în stil MonaLisa lui Da Vinci…Şi atunci, obosit fiind, am plecat din realitate… Si am inceput sa visez cu ochii deschisi…

 

Sunt bulversat. În jurul meu aerul s-a transformat într-o junglă musonică, iar camera mea a devenit un covor de frunze de palmier uscate şi verigi putrezite. Zgomotul de fond, gri şi plin de claxoane, motoare şi ambulanţe s-a transformat într-un tril prelungit de păsări exotice, horcăieli de tigri bengalezi, ţopăituri de maimuţe şi miros de orhidee în care picură apa…Mă simţeam ca într-o scenă din jocul FARCRY 3, un joc de excepţie care merită fiecare penny, cum spun englezii. Cum am ajuns aici?

Intrinsec mi-am adus aminte de o nuvelă semnată de Mircea Eliade cu un doctor care călătorea transcedental, care îşi depăşea condiţia comună de călător şi care, pur şi simplu se teleporta spaţial dintr-un spaţiu în altul…Poate că şi Fântâna mea este un portal între dimensiuni pentru că totul pare atât de real. Senzaţia pe care o simt în picioare, desculţ fiind printre aceste frunze uscate, pişcăturile de furnici şi alte gângănii, mirosul jilav de orhidee, de frunze de arbore de cauciuc, urmele de tigru de pe pământ şi gălăgia asta infernală din copaci…Mă simt că visez şi nu vreau să se mai termine acest vis…

[……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….]

Dar nici n-am apucat bine să-mi termin gândul că am auzit soneria…M-am dus la uşă buimac, desculţ, speriat, şi când am deschis uşa…

-Surpriză….!

-Băi maimuţelor…, cum aţi intrat în casă?

-Am vorbit cu colegul tău de apartament înainte. Eu, în complicitate cu ceilalti bloggeri, trebuie să recunoşti că ţi-am făcut-o. Nu te aşteptai ca surprizele tipic romanesti să vină anul ăsta tocmai din Orient in Orient, nu!?

-Zăpăcitilor! Abia m-am trezit şi cred că aţi pus LSD sau opiu în beţişoarele alea că m-a luat somnul lângă fântână…

-Mă bucur că ţi-a plăcut. Să ştii că eu, deşi sunt o bloggerita mai proaspata asa in online, eu am cărat fântâna pentru că ceilalti erau ocupati cu telefoanele pentru scenariu…

Ca să nu o mai lungesc, de pe data de 18 martie visez în fiecare zi cu ochii deschişi ori de câte ori ajung în living şi îmi savurez ceaiul lângă fântâna lui Buddha. Nu am mişcat-o de acolo şi nu o voi mişca prea curând, pentru că nu am de gând să mă mut prea curând…Vă urez la toţi să visaţi cum o fac eu! Face bine la trup şi suflet! Şi acum piesa pe care o ascult când stau lângă fântână… Si acum terapie cu versuri!

Ce sa fac cu eternitatea?

 Doar o viață ai, numai una…

Una la fel de efemeră precum viața unei libelule

care, într-o zi, trebuie să-și trăiască tot destinul

clipă plus clipă…

Doar o viață ai, numai una și dacă nu o dai,

nu o folosești pentru a iubi, a dărui, a te dărui, a calatori

la ce îți folosește?

Exercițiu simplu de imaginație…Cum ar fi ca Soarele

să țină toată căldura pentru el,

sau vântul să sufle doar spre el însuși, sau

Luna să-ți arate mereu doar fața ascunsă, fața nevăzută…

ce ai mai înțelege atunci din lumea asta?

Cum ar fi? La ce ți-ar folosi să știi că există Soare, Lună și vânt?

La ce îți folosește timpul dacă îl ții doar pentru tine? 

Daca nu-l imparti calatorind?

Ce poți face singur cu atâtea clepsidre cu nisip uscat, cu atâtea clipe

cu tot cu minute…

La ce îți folosește?

Eu…am ales să ard precum Soarele, chiar dacă, știu, mă voi stinge…

nimic nu e etern…

Am ales să nu-mi ascund Lumina Lunii din mine chiar dacă

va îngheța într-o zi pentru că, nimic nu e etern…

Am ales să suflu din tot sufletul pentru o calatorie draga mie,

chiar dacă voi rămâne fără aer pentru că…nimic nu e…etern

La ce mi-ar folosi eternitatea???

scris pentru Spring SuperBlog 2015

Fără categorie

Aroma fericirii mele e un mix de zmeura, caise si afine!

Si a fost Revedere 2013! 10 ani de cand eu, un bot de huma de pe plaiuri muscelene am iesit ca un pui zburatacit de pe bancile Colegiului National Dinicu Golescu.  Multumesc pentru asta profesorilor care m-au suportat timp de patru ani, multumesc colegilor mei ,,geniali de Eminenti,, de la IX-XII E,  multumesc tuturor acelora care, desi poate n-am apucat timp de patru ani sa schimbam nici macar un salut, astazi,  dupa 10 ani, am schimbat mai mult decat un cuvant – Ne-am schimbat pe noi cu noi, ne-am adunat ca sa povestim urmasilor nostri pe care ii avem sau care urmeaza sa vina dupa planurile de scurta, medie si lunga durata:) ale fiecaruia…Cuvinte ar fi multe, poate prea multe…Iar lista de multumiri ca la Oscar s-ar intinde pe sute de biti…

Si totusi, cateva nume trebuie sa le trec in aceste randuri virtuale…In primul rand, toata stima si respectul pentru Cristina Stefanescu, care, ca un mic Atlas ambitios, s-a luptat cu toate generatiile si credeti-ma ca nu a fost usor, chiar daca eu am stat pe margine si urmaream update-urile de pe grupul de facebook REVEDERE 2013…Urmeaza fotograful Alin, un magician al cadrelor, un om ce a stiut cand sa declanseze butonul magic pentru a surprinde tot ceea ce a fost mai frumos din fiecare moment…

Sunt fotografii unde timpul e suspendat in netimp, iar varsta noastra din prezent, se topeste subit si parca ma uit la tablouri cu elevi de liceu…Sa nu uit deSandy, sefa clasei, care a incercat sa ne adune pe toti la pieptul ei sportiv, dar, din pacate, doar jumatate din colectiv s-a lipit chemarii:)…Urmeaza colegii de generatie, pe numele lor mic – Liviu, Vali, Alex, Grecu, Jenny, Cristi, Dragos, Andreea, Andrei, Doru, Nicu si multi, multi, altii…Tin sa-l numesc printre randuri si pe Gabi, prietenul meu din gradinita, primara, generala, liceu, facultate+ prezent:)

Ma uit si acum la pozele lor, la tenurile lor, uscate, grase, normale si nu vad decat arome si asocieri gen: ten uscat – caise, ten normal – zmeura, ten mixt/ gras – afine. Am aceste ganduri pentru ca ele vin natural cand ma gandesc la anii de liceu, la copilaria mea, la adolescenta mea si e firesc sa fac asocieri naturale la lucruri naturale.

Ce am facut in patru ani de liceu? Asta sunt sigur ca unii dintre voi ar vrea sa vada ce imi mai aduc aminte…Nu o sa intru in statistici jurnalistice…

Voi incerca sa aliniez in cuvinte simple franturi de amintiri, amintiri care deja acum incep sa capete valoare din ce in ce mai mare…

Imi aduc aminte prima zi din clasa a-IX-a, cand eram ratacit in spatiu ca un atom brownian, cand m-am asezat in ultima banca si am inceput sa ma joc cu parul Alexandrei…Ma plictisea o ora dar nu mai stiu exact despre ce materie era….Imi aduc aminte apoi de primul doi la matematica pe care mi l-a daruit regretatul pedagog Toteanu, imi mai aduc aminte de singurul 11 din carnet oferit de catre profesorul de istorie Bulea pentru ca am raspuns la o intrebare capcana despre razboiul de 100 de ani:), imi aduc aminte de teze, de experimentele din laboratorul de fizica pe care le faceam alaturi de profesorul Vasile Sarbu, dirigintele nostru, imi aduc aminte de olimpiadele de la romana, fizica, geografie si mai tarziu filozofie, imi aduc aminte de excursia de la Miercurea – Ciuc alaturi de lotul de volei din Dinicu Golescu, de mesele de tenis din beton si mozaic de langa zidul gaurit al bisericii Negru Voda, de bataile cu zapada si petarde pe coridoare, de bataile cu apa de la fantana din curtea scolii, de meciurile de biliard, de ,,pauzele,, prelungite din ,,Umbrele,, si ,,Grote,, dar nu in ultimul rand imi aduc aminte de Balul Cuplul Anului, de concertul VOLTAJ, de REVISTA PRO – OPTICA si de piesa de teatru VISUL UNEI NOPTI DE VARA…Si totul miroase a fructe, a afine, caise sau zmeura pentru ca amintirile se contureaza natural, precum tratamentele farmec inspirate de la natura!

scris pentru Spring SuperBlog 2015

 

Fără categorie

M-am inscris in SPRING SUPER BLOG 2015 cu…imnul!

Si m-am inscris la Spring SUPER blog cu imnul 🙂 Chiar daca acest cantec a fost scris anul trecut de catre Raluca Cincu, din fericire, el este actual si astazi pentru ca SPRING SUPER BLOG REZISTA.

Eu primăvara nu dorm, hei!
Şi mulţi mă dezaprobă,
Dar nu mai am răbdare,
Hai, Claudia, dă-mi o probă!
Mă pregătesc de SuperBlog, că mi-a fost dor de el,
Din iarnă mi-a fost…ca de piftia de purcel.

Am lenevit aproape toată iarna,
Mut reşedinţa lângă laptop, iau şi mouse-ul, iau şi cana.
În cană-mi torn cafeaua, fără lapte, mai amară,
C-o lună de SuperBlog zici că e noaptea polară.

Amicii mei, hei!
Eu pe platformă mă înscriu
În prima zi din martie, că superblogger vreau să fiu.
Laptopul sus, acu’!
Pe locul unu’ vreau să fiu,
Nu de altceva, da’ mie-mi place să scriu.

Refren:
Începe iar SuperBlog, începe iar SuperBlog,
E ca un drog, e ca un drog,
Primăvara nu dorm, păi primăvara n-am somn,
Pentru că…Spring SuperBlog. (x2)

Eu primăvara nu dorm, hei!
Da’ ştiţi cine-i de vină?
De vină-i SuperBlog – porţia de-adrenalină.
Claudia şi Albert fac ce fac şi se combină,
Să iasă totul bine-aşa că multă, multa stimă!

Ah! M-aş duce-un pic sus, la vecina,
S-o rog să-mi plăteacă ea internetul şi lumina.
Eu chiar n-am cum, c-am stabilit: o lună nu mai ies din casă,
Asta e, n-am ce să fac, Spring SuperBlogul nu mă lasă.

Şi cred că mi-ar mai trebui şi-un ceas,
Pe mâna celui biologic nu mă las.
Pe bune-acum, tu înţelegi ce zic?
Ce fac de vine miezu’ nopţii şi eu nu am scris nimic?

Refren:
Începe iar SuperBlog, începe iar SuperBlog,
E ca un drog, e ca un drog,
Primăvara nu dorm, păi primăvara n-am somn,
Pentru că…Spring SuperBlog. (x4)

Fără categorie

Esti GOL cand NU ai bani!

TEMA ASTA M-a distrat la culme. Dar scriu ca sa fiu finalist :)))) Rad cu lacrimi :))) E la fel de creativa ca un logan care ruleaza cu viteza intr-o presa hidraulica inainte de a fi dat la casat :))) adik te poti misca liber intre un mm si 1,5 mmm :))) Rad si scriu, scriu si rad… So…La ce m-am gandit eu !? De exemplu, daca, si numai daca as vrea o franciza AVBS CREDIT  :))

E trecut de ora 2 si daca mai citesc de doua ori cerintele mor cu ele de gat :))) Vreau 10 puncte din oficiu sau ceva acolo sa nu am nota cu -minus plus penalizari :))) Dar sa scriem :)))

Cum spuneam, eu cunosc exact 7 tipuri de credite : credit cu dobândă fixă, credit cu garanție, credit fără garanție, credit în lei, credit în valută, credit nevoi personale, credit ipotecar.

DACA esti un tip ca mine care detesta cifrele pana in maduva oaselor si uraste sa calculeze poti folosi APLICATIA AVBS CREDIT.

 

IMPORTANT! Aplicația este disponibilă numai pentru smartphone-urile Android sau iOS. Descărcarea aplicației este GRATUITĂ, iar după instalare, pentru a fi funcțională, trebuie să introduceți codul unic 1234. Această aplicație îți permite să calculezi și să soliciți creditul mult-dorit :)))))

Si acum sa trecem la partea creativa… Promit sa fiu mai serios aici ca pana acum am ras pe mine :))))

GOL…Dacă aş scrie că sunt singur ar fi patetic, ipocrit şi fals….Nu sunt singur pentru că am două surori minunate, nu sunt singur pentru ca am amintiri care tanjesc sa le astern in aceste randuri, nu sunt singur pentru ca e suficient sa dau un telefon, doua, sa dau niste mailuri, sa intru pe facebook, sa socializez…Nu la aceasta singuratate ma refer…Cum spuneam, NU sunt singur…Sunt GOL…De ce gol? Pentru ca am rămas doar eu…o urmă…Sunt ca un pahar…gol…Fara bani esti gol!

În peisaj nu există nicio EA care să mă împlinească, care să îmi zâmbească…Cel puţin la acest moment atemporal…Crud de emefer, gol si plin de nimic, eter dizolvat in neant, ma simt captiv, conectat ca-n Matrix pana in maduva oaselor, pana in adancul creierului la tot felul de lanturi…Cu fiecare pas, cu fiecare clipa am impresia ca ma lovesc ca un bostan stricat de un zid de beton, ca un copil cu deficiente care se izbeste de nenumarate ori de acelasi scaun tamp care-i sta in cale….Orice pas fac, orice miscare pare ca ma salveaza, dar totul e efemer…si atat de labil e timpul care ma inconjoara…Ma intreb ca si Cypher din MATRIX…Oare de ce n-am luat pilula albastra de la inceput?

De ce nu am ales de la inceput un drum plin de ignoranta in viata, de ce nu am ales de la inceput un drum comun, cu un job comun, cu o viata comuna, de ce nu am ales de la inceput pilula albastra? De ce am vrut sa caut adevarul? De ce am vrut sa caut libertatea, iubirea, pasiunea? De ce am insistat sa fiu diferit, sa fiu EROUL, sa fiu Tezeu, sa fiu Old Shatterhand, sa fiu Anjin-San, sa fiu capitanul NEMIO, sa fiu BOGDAN DARADAN???

De ce????? De ce am vrut să iubesc până la sacrificiu, de ce am vrut sa las in urma lucruri, sa cred in lucruri, sa scriu, sa creez, sa compun? Acum sunt ca si NEO, m-am trezit din Matrix, am vazut adevarul, am iesit ca si prizonierul din pestera lui Platon, dar circumstantele m-au aruncat si mai adanc si acum nu mai vad umbre, vad doar intuneric, acum nu mai sunt doar intr-un cocon de tip placenta ci pur si simplu ma scurg si ma preling peste tot si nicaieri…Nu a mai ramas nimic din mine…doar gol…As vrea sa plec intr-o introspectie in propriile mele amintiri dar acum sunt blocat…Nu pot sa sar din acest capitol, nu pot sa ies…Am devenit propriul meu prizonier si imi este din ce in ce mai rau…si sunt mai gol, mai nimic, mai incapabil…Nu mai am aer sa respir, nu mai am motive sa respir…

Sunt intretinut circumstantial, sunt dator vandut propriului meu ego circumstantial, sunt parasit de toti si toate clipele mele sunt circumstantiale…Sunt momente fortuite, lipsite de sens, in care sclipesc ca un lampion care se inalta pe cer si arde si se stinge si cade in intuneric….QVO VADIS? Doar atat pot scrie…Doar atat pot simti…Sper sa prind clipa cand voi termina acest capitol si voi fotografia clipe din viata mea, din copilaria mea, din perioada cand, dupa ce am terminat clasa a-IV-a, am ajuns in clasele V-VIII la Liceul National cu Program de Atletism…

Voi povesti despre Cristina cu bustul ei generos, acum om de incredere la Bruxelles, o persoana foarte inteligenta, cu o personalitate puternica, voi povesti putin despre Amalia, voi aduce aminte despre Gabriel, prietenul meu de la gradinita, voi vorbi despre multi si multe fete asa, ca si trenul care trece prin gara si ma voi opri privirea asupra unui album Excelent din clipa cand aveam buletin de libertate si creativitate la Moroeni in judetul Dambovita…Doar toate acestea la timpul lor…Sunt GOL pentru ca NU am bani!?!…

scris pentru Spring SuperBlog 2015

Fără categorie

De la silex la hi-tech! O poveste care merita toata atentia voastra! Sa citim inteligent, zic! FOTO si VIDEO

Jurnal de Bord goeleta PRESA IN BLUGI

2014.03.14

 Din silex, piatra m-am facut si-am ratacit prin timp si vise

Tu, nici cand lut am devenit n-ai vrut sa stii de mine…

Acum ma frang ca un papirus topit in cenusa clipelor

si doar sufletul de hartie ma mai apara de umbra ta…

PRIMAVARA Eu-lui MEU…

Didascalie

Urmatoarea piesa de teatru, chiar daca e gandita la modul de teatru absurd, ea va fi jucata doar in marginile acestui blog…De ce!? Pentru ca personajul – Bogdan va fi personajul vostru si el va juca dupa cum va cere publicul…Practic aceasta piesa de teatru n-ar exista daca n-ati exista voi, onorati organizatori, distinsi sponsori…Prin urmare, daca jocul personajului va fi pe placul vostru e meritul nostru colateral, inseamna ca a avut parte de probe creative si de intelegerea domniilor voastre…Daca, in schimb, prestatia lui scenica nu va fi pe placul publicului, atunci eroarea si-o va asuma pentru ca n-a reusit sa inteleaga cerintele voastre…Sa pornim impreuna in jocul sortii si sa lasam randurile sa scrie destinul si nu sa mai lasam destinul sa ne dicteze el, randurile…

ACTUL V

SCENA 1 – De la SILEX la Hartie!

Bogdan se relaxeaza, in cabina mirosul unor lumanari parfumate in forma de scoici isi termina veacul, iar el citeste…Dar ce citeste si cum citeste…Nu seamana cu o carte…Dar ce e!? DEJA ???? Da…Bogdan a inteles cum sa citeasca…De ce citeste!? Pentru ca iubeste lectura, pentru ca iubeste cartile…Dar mai mult decat atat, iubeste natura, iubeste copacii…Si a invatat de la magazinul MarketOnline.ro cum si ce sa citeasca…Si cand te gandesti ca totul a pornit de la o idee…IDEEA de SCRIS(Ideea este imbracata cu o rochie alba de hartie reciclata de care sunt lipite tot felul de fotocopii cu pietre antice, tablite cu scrieri cuneiforme, poze cu lucrari cu hieroglife…) (Monolog)

La inceput a fost CUVANTUL, dar CUVANTUL zbura mereu si era volatil si mai inainte si mai incolo de CUVANT ramanea doar gandul, gandul uitarii…

Erau, intr-adevar in primele triburi de hominizi cate un vraci, un batran invatat care tinea minte basme, idei, lucruri si le transmitea prin viu grai, dar daca el patea ceva se uita tot…

Anii au trecut si prin perioada 30.000-10.000, oamenii au inceput sa scrie prin desene, imagini, idiograme lucruri din viata lor…

La inceput foloseau peretii pesterilor unde desenau scene de vanatoare…Mai tarziu se foloseau de unelte din silex cu ajutorul carora gravau pietre poroase precum creta sau piatra ponce pe care faceau diferite figuri geometrice sau zoomorfe…

Mai tarziu, mult mai tarziu, prin anul 3100, in zona Mesopotamiei, apareau primele inscriptii pe tablite de argila iar mai tarziu apar literele cuneiforme…

Primele dovezi de scriere sunt tăblițele din zona orasului antic Uruk. Arheologii au gasit mici bucăți de argilă, aproximativ dreptunghiulare, care au gravate pe ele imagini simplificate de animale, plante, unelte – numite „pictograme” – precum și semne abstracte mult mai numeroase care au fost interpretate ca numere de catre unii specialisti…

De departe insa, Codul lui Hammurabi si Epopeea lui Ghilgames raman cele mai cunoscute lucrari scrise cu litere cuneiforme…

Oarecum in paralel, potrivit unor istorici, in Egiptul Antic se dezvoltau hieroglifele…mai exact tot in jurul anului 3.000…

Ceea ce este fascinant la egipteni este suportul folosit de ei pentru scriere…Datorita conditiilor geografice, in Delta Nilului crestea din belsug o planta acvatica ale carei radacini lemnoase permiteau cultivatorilor sa o transforme intr-o pasta impletita din care se confectiona papirusul, unul dintre cele mai uzitate materiale de scris din Antichitate…Una dintre cele mai cunoscute carti ale antichitatii scrisa pe papirus egiptean este papirusul Harris care vorbeste despre faraonul Ramses al-III-lea si care a fost scris prin 1200 i.e.n.

A fost descoperit în anul 1855 in apropiere de Teba si are o o lăţime de 42 cm si o lungime de aproape 41 de metri, adica e lung pe cat e de inalt un blog de 10 etaje. La ora actuală Papirusul Harris se află la British Museum din Londra.

 Dar au existat in perioada Antichitatii si regiuni locuite si dezvoltate din punct de vedere economic dar unde nu se putea creste planta din care se facea papirusul…Prin urmare, in paralel cu papirusul s-a folosit si pergamentul, suport de scris fabricat din pielea unor miei sau a unor iezi nenascuti…Si in Romania exista muzee sau locuri special amenajate unde pot fi gasite lucrari sau manuale vechi scrise pe tot felul de tipuri de pergament…Unul dintre aceste locuri este si Muzeul Prima Scoala Romaneasca din Brasov unde puteti gasi cele mai vechi scrieri romanesti transpuse pe pergament…

Intre timp, prin anul 98 e.n , in China apare hartia…Procesul de fabricatie a fost tinut secret o perioada indelungata, dar, in scurt timp secretul este aflat si hartia incepe sa fie imprastiata peste tot in lume…

In Europa ea ajunge tarziu si de abia prin anul 1150 avem prima fabrica de hartie…

Ea apare in Spania si este adusa de mauri si de populatiile care veneau din Maroc si Tunisia…

Prima carte tiparita pe hartie in Europa poarta numele de Incunabul si face referire la Biblia lui Gutemberg lucrare tiparita in 1455.


Deja de la inceputul secolului XVI hartia incepe sa prinda avant in toata lumea iar azi, de la peste 500 de ani de la prima lucrare tiparita, hartia a ajuns sa reprezinte unul dintre produsele de TOP in materie de consum si reciclare…Potrivit unor statistici, in SUA se consuma aproape 350 de kg de hartie pe cap de locuitor pe an iar in tarile din Europa consumul este la jumatate…

Mai mult decat atat, aproape jumatate din cantitatea de hartie consumata este folosita la tiparit de carti, reviste, brosuri, manuale, cotidiene, reviste, pliante, flyere…si lista continua…Din cauza consumului inca mare la nivel mondial de hartie, ritmul de defrisare al padurilor creste de la an la an…Mai mult decat atat peste 40% din productia de lemn este destinata producerii de hartie…Dar ce stiu eu :-?? Eu sunt doar o idee…nescrisa inca… (Ideea incepe sa planga…singura…Totul negru in jur…Doar fotocopii cu papirusuri vechi, pergamente, carti, toate imprastiate in jurul ideii… Toate cad de pe ea, ca dintr-un copac care se usuca…)

SCENA 2 – HARTIA si lacrimi pentru copacii ucisi!

O scena antologica…Dramatism, durere…In fundal se aud lacrimi, bocete, zumzet de moto-ferastraie, drujbe, copaci cazuti, schingiuiti, aschii de brad, rumegus de o culoare rosiatica si ea…Ideea…Langa Idee, un muncitor vorbeste cu entitatea amorfa si imbracata ciudat…Muncitorul are o salopeta verde, o drujba in mana si o sapca in cap…

Dar voi, voi taraturi ce viermuiti printre copaci, ce vina am eu ca OM ca vreau sa cresc, ca vreau sa-mi educ copiii, ca vreau sa-mi educ odraslele…Ca lumea nu stie, nu vrea, nu intelege sa recicleze hartia si setea de cunoastere e atat de mare! Vreau sa-mi respect copiii si pentru viitorul lor am ales sa va ucid pe voi, voi copaci…

Ce gandire egoista si perfida…Mai bine spune ca o faci pentru bani! Te gandesti ca prin ceea ce faci ucizi sansa copiilor tai de respira un aer sanatos ?Nu vezi ca totul in jurul tau s-a transformat in desert? Uiti de inundatiile din fiecare an, de probleme de respiratie ale colegilor de scoala ale baiatului tau, uiti de tot si toate pentru un pumn de arginti…

(Resemnat) Dar, recunosc, ai dreptate, o fac pentru bani, dar spune si tu daca nu s-ar taia copaci cum s-ar mai tipari carti?

Dar TU n-ai auzit de oferte de eBOOK?

– Ce sunt acelea ? …

Dar in timpul dialogului lor, de undeva de sus, dintr-o dimensiune atemporala , apare inconjurat de raze de lumina ceva…

SCENA 3 – Sa citim carti inteligent, pe eBOOK!

Aceleasi personaje…Ideea, imbracata la fel doar ca pozele cu diferite tipuri de scriere si suporturi de scris sunt schimbate cu diferite modele de eBook-uri…Dintre toate se distinge acel Kindle special…Muncitorul nostru nu mai are o drujba in mana…El tine un eBook…Ideea incepe sa discute cu el…

 

Vezi ca e mai bine acum ? Acum ai cartile trecutului, Epopeea lui Ghilgames, Divina Comedie, poeziile lui Eminescu si chiar piesele de teatru ale lui Shakespeare pe un dispozitiv modern…Vezi cat de usor este de folosit chiar si de persoane de varsta ta? Cat este de manevrabil si de intuitiv?

Da…ai dreptate…Ecranul asta pare ca e hartie de carte…Si nici ochii nu ma dor…

Asa este…MarketOnline a dus tuturor celor care vor sa citeasca la modul clasic pe ceva nou aceasta tehnologie inovativa…Ecranul e ink care imita perfect modulatia cromatica a oricarui tip de cerneala dar care e totusi digitalizata…O experienta unica, vezi si tu…In plus, poti mari, poti micsora textul si poti stoca sute de carti…

Si cand ma gandesc cati copaci pot salva cu un astfel de gadget…Nu mai cara copiii mei zeci de manuale in ghiozdan ca sa-i doara spatele, nu mai stau cu grjia unde pun sute de carti si ce mai fac cu lucrarile din biblioteca, acum totul e diferit in cel mai usor si mai versatil mod…Multumesc pentru ajutor…

Am facut asta pentru mediul in care vreau sa respir…FOLOSESTE eBOOK-u ca sa pastrezi COPACUE unul dintre motto-urile pe care vreau sa-l implementez la scara larga…

Stii ce m-am gandit…!? Mai ales ca te-ai metamorfozat in ceva mai interesant decat o fiinta imbracata intr-o rochie de hartie…Iti vine bine tricoul si vreau sa-ti fac o poza in timp ce citesti ceva pe gadget sa o arati copiilor mei…Esti de acord?

– Ok.

Bogdan s-a trezit din visare…Adormise cu Kindle-ul in brate…Nu e nimic anormal si nefiresc…In plus, ecranul special nu-i afecteaza somnul cum fac ecranurile LCD clasice…A visat ca intrase in lumea ideilor ancestrale, ca a salvat padurea cu device-ul lui…Dar…Ahhh! Simte ceva…! Il inteapa inima puternic…Parca s-ar rupe in bucati! Parca….AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

TO BE CONTINUED….

Articol scris pentru SPRING SUPER BLOG

Fără categorie

Poveste cu cirese la Saftica! Prezi foto si video!

Jurnal de Bord goeleta PRESA IN BLUGI

2014.03.07

Acel moment cand toate gandurile-ti zboara,

Se ratacesc prin tine, se zvarcolesc in eter,

Sufletul tau crud, picurat metodic cu ceara,

Se uita la orizont, se uita pe sine de el…

PRIMAVARA Eu-lui MEU…

Didascalie

Urmatoarea piesa de teatru, chiar daca e gandita la modul de teatru absurd, ea va fi jucata doar in marginile acestui blog…De ce!? Pentru ca personajul – Bogdan va fi personajul vostru si el va juca dupa cum va cere publicul…Practic aceasta piesa de teatru n-ar exista daca n-ati exista voi, onorati organizatori, distinsi sponsori…Prin urmare, daca jocul personajului va fi pe placul vostru e meritul nostru colateral, inseamna ca a avut parte de probe creative si de intelegerea domniilor voastre…Daca, in schimb, prestatia lui scenica nu va fi pe placul publicului, atunci eroarea si-o va asuma pentru ca n-a reusit sa inteleaga cerintele voastre…Sa pornim impreuna in jocul sortii si sa lasam randurile sa scrie destinul si nu sa mai lasam destinul sa ne dicteze el, randurile…

ACT III

SCENA 1  – Cand amintirile dor…!

Si a plecat…A ajuns cu bicicleta la metrou la Gorjului…A intrat si…Dupa ce a trecut de portile de control a vazut ceva..A RAMAS BLOCAT…Bicicleta a cazut…O tinea de coarne dar a lasat-o sa cada cu zgomot pe scari…NUUU!…A vazut-o…O vede…DAAAA! E…ea….Bicicleta cade cu zgomot pe treptele de la metrou…Nu se astepta sa o vada acolo…Parca are un DEJA-VU! In urma cu mai multi ani a vazut-o tot acolo, langa aceeasi coloana de la metrou, langa acelasi per0n. Acum, ea era tot acolo…Doar ca acum nu mai era LOGODITA ca atunci…Acum era o femeie libera, in plina ascensiune…Un viitor arhitect liber si rebel de talie europeana sau chiar internationala…Doar greselile lui au rapit-o…Doar prostiile lui grosolane si copilaresti au sters-o din realitate…Cel putin, ultima a fost fatala…A daramat dintr-un impuls maladiv tot ce a incercat sa construiasca timp de aproape un an…

A calcat in picioare tot ce era sfant, tot ce e sfant, dintr-o nebuneasca nebunie…S-a aruncat in gol bezmetic, s-a rasturnat inert de pe panta muntelui unde urca precum un Sisif in genunea mizeriei si a neputintei…Nu a ranit-o cu un cuvant, nu a vorbit abominabil, a distrus tot, fara logica, fara mila, ca un animal turbat si fara minte…Acum e simplu sa vorbeasca despre si sa scrie despre pentru ca acum e 100%…rational…A calcat in picioare ce mai ramasese din inima sa bolnava care n-a inteles nici azi nimic din nimic…Asa ca nu mai are nevoie de ea…Asa cum se spune, daca ceva din tine te face sa faci rau, mai bine renunta la acel ceva acum decat sa traga totul dupa tine si sa suferi tu si toti mai tarziu…

Ea a avut dreptate…Din nou…Iubirea adevarata, sincera, are timp…Iubirea adevarata poate sa astepte, nu trebuie fortata, nu trebuie impinsa de la spate…Dar acum e prea tarziu…Poate ca a iubit-o, poate ca inca o mai iubeste…Cu siguranta o mai iubeste…Sentimentele au coplesit si mintea lui…Dar chiar daca e indragostit de absent intr-o forma absurd de imperfecta, inca tot n-a invatat nimic…Asa ca…Singura solutie…UITAREA…Nu sa o uite pe ea…Nu o sa poata…Doar sa UITE ce simte…Sa stearga tot…TABULA RASA!

Acum are toata asteptarea din lume, pentru ca inima lui, chiar daca simte in contradictie cu cele mai elementare dovezi de ratiune si logica…A ales sa astepte, dar nu pe ea ci iertarea ei…Nu stie daca o va primi…Cu siguranta nu o merita…De asta e sigur…DE CE? Pentru ca blestemele nu sunt apanajul unor oameni ca el…A fost calcat in picioare, umilit, injurat, injosit de femei de-a lungul tineretii lui, persoane care, chipurile, spuneau ca-l iubesc…Dar el a avut demnitatea de atatea ori sa nu raspunda cu aceeasi moneda pentru ca era barbat…Pentru ca s-a comportat ca un barbat…Numai ca acum a lovit cu brutalitate si bestialitate intr-un om care nu-i gresise cu nimic…In fata ei nu a mai fost barbat…A fost mai jos decat un NIMENI si, mai rau, a deschis rani vechi ca atunci cand deschizi cu forcepsul toracele unei fiinte inca vii…

 

Toate randurile de mai sus au trecut prin mintea lui ca un flash…S-a dus la ea, a privit-o, iar ea, cu o privire de gheata…S-a dus spre ea si a spus atat…Iarta un suflet ratacit…Si ea, in bunatatea ei l-a imbratisat…El a inceput sa planga ca un copil ratacit, dar cand a deschis ochii si-a dat seama ca mintea s-a jucat cu el…Nu a fost ea…Nu a fost nimeni…A vazut o himera…Nici nu avea cum…Ea e la Viena sau poate !?….

Dupa terminarea prezentarii…Cadrele se schimba brusc si pe imagini apar niste imagini care par ca sunt live…Prietenul mirelui, unul dintre cei mai buni prieteni din copilarie a recunoscut imediat locul…CERDACUL STANCIULUI…


SCENA 3 – NUNTA ONLINE in maniera offline!

Undeva in Piatra Craiului…La orizont o padure de brazi si alte conifere…Un termos cu cirese ca imprimeu, plin ochi cu sampanie cu gust de cirese, un stergar muntenesc cu cirese stilizate, un cos cu cirese, si ei…Mirele si mireasa…

Fără categorie

A inceput Primavara Gurmanzilor ShortsUp – Cheese, Pray, Love, Blogging! VIDEO

Jurnal de Bord goeleta PRESA IN BLUGI

2014.03.01

 

Si-ncep din nou primavara gol,

Un pas timid in fata, mii de km inapoi,

Apari din nou in viata  mea, pentru a cata oara

Si eu tot gol, si numar din doi in doi…eterul dintre noi…

Am plecat la drum…A inceput Spring Super Blog…As fi vrut sa incep altfel, sa scriu altfel si mai ales sa simt altfel…Am citit undeva pe facebook, nu mai stiu contul, marturisirea unui barbat care spunea ca a iubit 50 de ani aceeasi femeie…Nu e nimic spectaculos in asta…Dar continua, tot el…Dar as fi vrut ca si ea sa stie…Si acum se pune problema cat din iubire e iubire, cat e nebunie…Rational privind, e irational sa iubesti sau cel putin sa iti spui acest cuvant la nivel mental timp de 50 de ani fata de o terta persoana care nici macar nu stie ca existi…Diferenta e ca tu stii ca eu exist…Si stii si de greselile pe care le-am facut in ultimele saptamani, in ultimele luni…Mai e putin se face anul…Primul an de orice si nimic, de tot si toate…Nu vreau sa spun cuvinte mari…Nu e primul an din urmatorii 50 de…Dar indiferent ce voi scrie, cum voi scrie, pe cine voi cunoaste, pe cine voi intalni, TU o sa ramai Icoana mea, imaginea iconica a ceva in care am crezut aman2…Sau poate doar eu…Paradoxal e ca pe cat de profunde, adanci si inexplicabile sunt sentimentele pe care le port, pe atat de puternice si pline de erori sunt…Ma opresc aici…Deja mai am un pic pana voi intra pe cursul Dunarii…O sa incep aventura din zona Sulina…Incep primul act din prima piesa de teatru si trebuie sa-mi odihnesc gandurile…Din nou…Pe curand, pe orice rand…Tu himera…

PRIMAVARA Eu-lui MEU…

Didascalie

Urmatoarea piesa de teatru, chiar daca e gandita la modul de teatru absurd, ea va fi jucata doar in marginile acestui blog…De ce!? Pentru ca personajul – Bogdan va fi personajul vostru si el va juca dupa cum va cere publicul…Practic aceasta piesa de teatru n-ar exista daca n-ati exista voi, onorati organizatori, distinsi sponsori…Prin urmare, daca jocul personajului va fi pe placul vostru e meritul nostru colateral, inseamna ca a avut parte de probe creative si de intelegerea domniilor voastre…Daca, in schimb, prestatia lui scenica nu va fi pe placul publicului, atunci eroarea si-o va asuma pentru ca n-a reusit sa inteleaga cerintele voastre…Sa pornim impreuna in jocul sortii si sa lasam randurile sa scrie destinul si nu sa mai lasam destinul sa ne dicteze el, randurile…

ACT I

SCENA 1  – Sanatos de CREATIV

Cabina capitanului…Tavan jos, mobilata auster…Un pat de campanie, tare, lemn de fag, o saltea dura, veche, ponosita, un dulap de brad si un spatiu, un fel de birou…Dar desi cabina arata saracacios, pe birou se afla un laptop, un mouse albastru wireless cu tehnologia BlueTrack, un stick de internet…Langa laptop o farfurie cu o bucata de slanina cu urme de dinti, o ceapa muscata jumatate, cateva bucati de cascaval Delaco, un mar, doar cocean, o frunza de salata, o felie de rosie, toate pe o farfurie de tabla…Bogdan, personajul nostru, doarme langa laptop…E imbracat ca un simplu matelot…Dar se aude ceva…Liniste!

(Intra in joc personajele…Pentru ca vorbim de teatru absurd blogosferic sa ne imaginam personajele – Slanina, felia de rosie, bucatile de cascaval in stil CRAZY Orange…Stiti acele clipuri cu portocala cu fata de om care face glume…)

Concurs de creativitate Fan Branza! Titlu: Creator de sanatate! Branza va fi albastra! Cum adica, branza va fi albastra, nu inteleg nimic!? Ma uit la tine si nu esti deloc albastra !?

Se vede ca esti slanina…Doar grasime, creier mai putin, vitamine deloc…Mai incet ca-l trezesti…Nu stii filmul Hartia va fi albastra!? De fapt n-ai cum sa-l stii ca l-a vazut intr-o vara si el vara mananca doar branza, cascaval, miez de lapte, multe salate si fructe…In fine…Nu stau sa-mi pierd timpul…

Bravo branzico…Ai pus slanina la punct…Ma izbeste mirosul de porc cand ma mesteca Bogdan…

Cine vorbea!? Tocmai TU, Ceapo ti-ai gasit!

Hei, gata! Se trezeste…Hai sa ne uitam sa vedem ce a facut acolo!

Hai sa intram la asta, unde scrie CARNE…

Dar obsedat mai esti…TU, slanina, nu vezi ca pe mine m-a lasat cocean si din tine a lasat ditamai halca !? Ce crezi ca e mai sanatos…

Eu insist sa vedem prima oara acest film si sa citim scenariul…

Salata care era mai fresh, se aliaza cu bucata de cascaval si incepe sa butoneze laptopul…Si…incepe primul clip pe care Bogdan l-a salvat ca si actor…Clip de promovare din perspectiva sa de actor…Urmeaza proiectia clipului pentru spectatori…

SCENARIU CLIP…

Elemente compozite – Fragment din melodia Deep Blue Something – Breakfast At Tiffany’s, cateva cadre din B.D. in actiune cu Toma Caragiu si Puiu Calinescu, cadre cu ceapa si carne preparata, voci, toate materialele brute gasite pe youtube, cadru final clip mai vechi Delaco…Ideea clipului…Mancarea nesanatoasa duce la retardism, personajele care vorbesc sunt gurmande dar pentru ca mananca prea multa carne si prea putine branzeturi, legume, fructe au un dialog suburban…Finalul clipului accentueaza intr-un mod usor persuasiv ideea ca branza Delaco este un aliment sanatos…

Ai vazut slanino ca te-a facut de ras!? Ai vazut?

Degeaba faci mutra asta la mine bucata de rosie…Fara mine nu s-ar satura niciodata…

Eu zic sa lasati prostiile deoparte ca acum se trezeste si o sa se mire ce cauta mancarea pe tastatura…Hai sa vedem urmatorul clip gandit din perspectiva Bogdan copil, desene animate…

SCENARIU CLIP

Elemente compozite – Cateva acorduri din coloana sonora a unui film, desene animate si un cadru clip Miez de Lapte…Ideea clipului!? Laptele care apare si-n desene animate, diferenta dintre oameni si animale este ca animalele, majoritatea dintre ele, prin natura lor, sunt condamnate sa consume un singur fel de mancare dar omul are nevoie de o hrana echilibrata iar laptele, care sta la baza produselor DELACO ofera acele substante nutritive care ajuta omul sa creasca…Se vede clar la clipul de inceput cum se umple paharul cu lapte si personajul din dreapta, cum privesti monitorul creste…Ideea e ca personajul real din finalul clipului se uita LA DESENE ANIMATE pe youtube cand este intrerupt si i se ofera spre degustare ceva mirobolant din gama produselor DELACO…

Dar in timp ce legumele, cascavalul si slanina citeau scenariul clipului doi pentru concurs, Bogdan….

(Se stinge lumina, se trece la scena 2)

SCENA 2 – O portie sanatoasa de Haleala!

Acelasi decor principal…Cabina capitanului…Tavan jos, mobilata auster…Un pat de campanie, tare, lemn de fag, o saltea dura, veche, ponosita, un dulap de brad si un spatiu, un fel de birou…Dar desi cabina arata saracacios, pe birou se afla un laptop, un mouse albastru wireless cu tehnologia BlueTrack, un stick de internet…Peste laptop, de data aceasta sunt urme de slanina, bucati de ceapa, rosii…Bogdan se misca, face ordine pe masa, arunca tot ce era pe laptop, se gandeste ca a lovit farfuria in somn, infuleca cascavalul ramas si deschide folderul…Are inspiratie sa scrie scenariul la clipul final pentru competitie…

Incepe sa tasteze si sa citeasca cu voce tare in timp ce scrie ca sa nu greseasca ceva…

SCENARIU CLIP

Incepe cu cadre de primavara, doar e SPRING SUPER BLOG, pe acorduri KINGS and QUEENS de la 30 Secons to Mars, continua cu filmul…Dialogul remontat si demontat de pe un clip youtube…Ideea clipului…Frigiderul e vazut ca un vas, fostul cascaval, un produs comun, care nu genera rumoare e inlocuit cu DELACO…Capitanul de care asculta toate lumea…Rosia e incantata, apa minerala face bule ce de obicei si se agita, borcanul cu dulceata se baga si el in seama, se da capitan, frunzele incearca si ele sa isi dea importanta, toate produsele din frigider vin spre el pentru ca stiu ca doar cu DELACO o portie de haleala e sanatoasa…

SCENA 3 – Aventura incepe

Cadru larg…Goeleta urca incet pe bratul Dunarii…Se aud scripetii, velele sunt intinse…Nimeni nu stie ce urmeaza…Doar din cabina se aude incet glasul lui Motu si…Bogdan cum plange…De neputinta…De ce? Scena e de abia la inceput….

Fără categorie

Primavara m-a gasit tot pe goeleta! Sa jucam TEATRU, zic! Teatru in blugi!

Si…a venit primavara! Dupa o iarna Super a inceput SPRING SUPER BLOG. Inainte de a intra in paine cu probele si de a pleca intr-o noua aventura blogosferica, vreau sa va anunt ce se va intampla cu personajul meu omonim – Capitanul Bogdan…Capitanul Bogdan are un tel inalt…Vrea sa se intoarca la origini, vrea sa isi aduca aminte de radacinile sale…

Va porni din portul blogosferic in sus, pe DUNARE, pana va ajunge la izvoare…La FINAL…

Recent s-a afiliat la un ONG  care militeaza pentru Unire, a inceput sa organizeze niste cursuri ca trainer, dar personajul nostru blogosferic va trece prin toate formele catharsisului creativ pentru ca va juca teatru si va fi jucat in teatru, va scrie poezii, proza, balade, va monta, va filma, va face tot…

Vorbim de teatru modern, teatru absurd in stilul Eugen Ionesco, un teatru absurd in stil Iona de Marin Sorescu, un teatru in care scena va fi peste tot si nicaieri…In zilele ce urmeaza o sa plecam impreuna intr-o aventura altfel…Fiecare proba va fi un act cu trei scene cu legaturi subtile intre ele…Piesa pe care o veti citi, urmari, comenta se numeste PRIMAVARA Eu-lui MEU…

Personajul central BOGDAN…Un blogger care sufera de insomnii, care se afla prizonier intre realitate si irealitate, intre vis si clipe aievea, va vorbi cu EL, cu alter EGO-ul sau, cu personajele abstracte ascunse in ungherele lui subliminale, il veti cunoaste altfel pentru ca PRIMAVARA au innebunit chiar si salcamii…Succes tuturor! TOATE CUVINTELE SUS!