Jurnal de Blogger, 11.09.2023, Goeleta în Blugi
Miros tot a mare, a sare, a vise albastre cu sirene. Au trecut 10 ani de când am scos în larg această ambarcațiune cu pânzele colorate în nuanțe de lapis lazuli. Am trait experiențe de vis, am trăit experiențe de coșmar. Am iubit, am suferit, am fost la marginea prăpastiei intrinseci, am învârtit timona în gol, am transpirat când trăgeam la cabestan, am mirosit velele, m-am întors în timp. Îmi era dor să ies în larg, să las creativitatea să se ducă dincolo de linia orizontului. Nu-mi lipsește nimic. Doar lumina farului din depărtare care o să anunțe începerea competiției. Pentru că pe mare sufletul meu e la fel chinuit, de adânc, de misterios precum e marea…
Nu stiu daca e o intamplare sau nu, dar cand am vazut grafica de la SuperBlog...am stat, am stat si m-am uitat, am stat si m-am gandit. M-am gandit pentru ca Goeleta in Blugi pleca la drum timid in 2013 si de atunci au trecut 10 ani. Pana atunci nu stiam despre SEO, content writing, articole optimizate, native advertising, link-uri do follow. Nu stiam nimic despre nimic. Dar imi placea sa scriu, eram un nebun care nu stia nimic despre lume, dar dorea sa o cunoasca. A fost prima mea participare. Am participat pana in 2015 cand din motive obiective m-am retras din competitie si am revenit pana in 2017.
Apoi am crescut si am simtit ca pot mai mult, ca pot oferi mai mult si am lasat Oceanul de creativitate si Goeleta in Blugi la tarm, iar eu m-am apucat sa construiesc alte ambarcatiuni in alte porturi. Am fost partener, am jurizat mai multe probe, am trecut prin furcile caudine la jurizare.
Poate multi o sa va intrebati de ce particip daca in ultimii ani am fost partener? De ce particip daca am atatea proiecte in desfasurare? De ce particip cand mai am un pic si fac 4 decenii de viata, de emotii, de ganduri, de idei? Particip pur si simplu. Pentru ca niciodata nu esti prea tanar ca sa o iei de la capat sau prea batran ca sa incepi experiente noi. Pana la urma intru in aceasta competitie cu mine.
Imi e dor sa scriu, sa navighez in Oceanul Creativitatii. Nu stiu cum o sa fie. Nu stiu ce puncte voi obtine. Poate o sa primesc numai note de 70 si 80, sau note de 98 si 99, poate voi castiga o proba, doua, trei, poate nu voi castiga nimic, poate voi fi finalist pe podium sau pe ultimul loc, e mai putin relevant. Cifrele, clasamentele sunt lucruri trecatoare, masurabile.
Ce o sa ramana dupa? Multa emotie la apasarea tastei F5, multe amintiri, multe nopti agitate si pline de speranta si emotie. In 2013 era prima data cand participam si aveam aproape 30. Azi, dupa 10 ani, particip din nou. Intr-un fel e un test cu mine. Sa ma simt din nou tanar. Multumesc Albert si Claudia pentru tot ce ati facut pana acum si pentru ca inca duceti mai departe povestea SuperBlog. Si pentru cei ce nu stiu ce e superblog, las aici cateva insight-uri.
Citește în continuare „Goeleta In Blugi e din nou in Oceanul Creativitatii. Vino si tu la SuperBog!”
Ba mai mult, daca se poate ar prefera sa fie intre primele trei rezultate, ba chiar primul pe lista. Ce se intampla insa cand tot mai multe websiteuri concureaza pentru aceleasi pozitii pe aceleasi cuvinte cheie?
