Prolog:
SuperBLOG 2016. Deja-VU! Doar ca azi nu mai sunt cel de ieri. Azi am inteles. Azi scriu pentru ca vreau sa lupt cu mine. Vreau sa castig premii, vreau sa castig competitia, dar mai presus de toate vreau sa scriu. Si mai am ceva…
Relatia dintre superbloggeri si clienti e ca orice moment rupt din viata reala. Poate ca tu ai muncit, si nu contest, poate ca ai petrecut ore si zile la un text si ai facut totul perfect, dar, la fel ca in viata, nu conteaza doar ca tu sa faci totul perfect, trebuie ca si celalalt sa simta. Asa ca nu trebuie sa va intristati pentru notele mici care nu vor fi asa cum va doriti, cum imi doresc, pentru ca voi sunteti oameni, eu sunt om, juriul e format din oameni, clientii sunt oameni, si oamenii simt, si, ce sa vezi, NU simt LA FEL…
Nu stiu voi, dar eu am trait o experienta de acest gen. Jumatate de an am incercat sa fac totul ca la carte, si nu pentru ca ma punea cineva, nu pentru ca era o provocare, asa simteam eu…SA SIMT, sa daruiesc totul si sa-i daruiesc ei, sa ma trezesc dimineata si sa fac micul-dejun, sa fac cumparaturi, sa fac lucrurile altfel…