Au trecut 10 ani de la prima editie SuperBlog, presainblugi a implinit 6 ani batuti pe muchie pe 23 martie, ne-am intalnit la 3 Stejari, au trecut doi ani de la prima participare din 2013, de atunci am participat de 4 ori… Recunosc ca ACUM, la editia nr. 4 pentru mine si 10 pentru restul, nu doream sa particip, am avut aproape 200 puncte penalizare dar Destinul a avut niste planuri cu mine :D. Nu doream sa particip din lipsa de timp, dar, asa cum spuneam, se intampla cateodata lucruri intr-o maniera in care nu te astepti. Si chiar daca n-am plecat la drum cu ceva prestabilit, s-au intamplat multe lucruri interesante, cel putin pe final :D, iar povestea continua cu amprente de totul felul si provocari la tot pasul 🙂
Dar sa incepem cu inceputul…
Distractia a inceput inca de la Bucuresti in drum spre Brasov. Pe tren m-am intalnit cu echipa de soc oltenească formată din Mihnea, Mirela, Aloe Vera, Magnolia iar cei veniti tocmai de la Olt au facut jonctiunea cu oltenii raspopiti si imprastiati prin Capitala precum…Dar ce mai conteaza ca oricum de la zaibar-ul adus de Daniel toti ne-am oltenit, de la Ioana la Raluca, de la stanga la dreapta pana ne-a taiat calea o Pisica Neagra.
Dupa ce m-am alimentat din greu la zaibar, am ajuns intr-un final si in Brasov. Si ca bloggeri din Capitala autentici ce suntem ne-am oprit, unde altundeva decat LA MALL pe sistemul, – As vrea sa ne vedem la Mall :)))
Si o galerie foto cu ceva peripetii pe scarile umblatoare cum zic oltenii 😀
In Brasov ne-am intalnit cu Vavaly, Pinky, Diana (alias verisoara mea), Madalina Rodocea, Raul, Adi si Ralucica.
Aici am stat si am savurat cate o pizza, o bere, gasca de bloggeri multi a plecat la autobuz, iar eu cu Diana si Raul am mai stat sa jucam un biliard 😀
Am ajuns intr-un final la 3 stejari. Zona e superba. La nici 500 de metri de locul pensiunii se afla cel mai lung traseu de tiroliana de aproape 3 km in zona Cascada 7 SCARI.
Eu am stat in camera cu Diana si Raul intr-un apartament de doua camere cu iesire la terasa. Dupa ce ne-am acomodat cu spatiul si cu privelistea ne-am pregatit de gala.
După gala și premiera unui oltean 100% autentic – DANIEL BOTEA, a urmat momentul hot- party time. Din pacate s-a stins pe la 12 dar nu pentru ca bloggerii n-aveau chef de muzica ci pentru ca muzica mai mult le soptea decat sa le cante 😀 Dar am dansat, si, pentru ca pot face karaoke si fara microfon, am folosit o sticla goala pe post de microfon si am cantat cateva piese ca sa nu zica Brasovul ca fac karaoke doar in Swartz Pub 🙂
Cu aceasta ocazie am demonstrat doua lucruri. Cand ai voce, poti face atmosfera si fara statie. 2. Daca piesa iti iese natural si publicul danseaza natural 😀
Si atunci m-a lovit Universul cu o…surpriza 😀 Asa am inceput toata noaptea sa-mi las amprenta si sa-mi pun amprenta in dialogul cu…T 🙂
Așa ne-am cunoscut, spontan, intamplator…Tot asa am cunoscut-o spontan si intamplator pe Almanahe(h) sau Claudia.
In urmatoarea fotografie am dovada irefutabila ca am fost filat si stampilat cu doua urechi de iepure 😛 iar, mai tarziu, deja DNA-ul era pe urmele mele pentru braconaj ilegal printre ganduri si idei
Gala a fost cum a fost, dar ziua de Duminica a inceput perfect, sublim, natural…Cu un somn sanatos pana la ora 11 si a continuat cu o plimbare prin Brasov pe Alea Invizibila si pe la cele doua turnuri.
Fotografiile sunt prea spectaculoase ca sa le tin doar pentru mine asa ca va mai invit din nou sa va mai clatiti ochii in galeria foto de mai sus!
Daca spre 3 stejari am plecat cu Raul, Diana, Adi si Ralucica, spre Bucuresti am plecat cu DANA, ALmanaher, Claudia si eu 😀
Am ajuns in Ploiesti si…dar ajunge atat pentru ca Daniela mi-a zis odata sa scriu gandurile mai scurt asa ca pun punct!
SI…BONUS, o melodie care-mi place mie mult de tot! E vorba de soundtrack-ul unui film romanesc, film pentru care n-am putut sa vin la Straja in editia de anul trecut pentru ca am ales sa filmez cu bloggerii scene din film. Povestea completa aici!
