Nu sunt ipocrit si recunosc din nou un lucru pe care l-am mai spus. Nu sunt fan al cartilor din seria – Jocurile Foamei, Divergent, Labirint si nu pot sa spun ca ecranizarile de pana azi m-au impresionat prea mult. N-am citit cartile, daca nu era deja de la sine inteles. Dar cred ca lipsa mea de empatie cu fanii genului a fost un atu de data asta in ceea ce priveste ultimul Capitol din Jocurile Foamei – Revolta Partea a-II-a. De ce spun asta? Pentru ca am reusit sa ma uit la film dincolo de personaje, Capitoliu, Districte, Coin, Snow sau Panem, am vazut exact ceea ce trebuie si anume – Realitatea.
ATENTIE! Urmatoarele randuri NU sunt pentru toata TINE. Daca vrei in continuare sa traiesti in pestera sau in MATRIX si sa crezi ca esti liber, n-are rost sa dai click, sincer, N-ARE ROST!