Claudia Moroșanu are 26 de ani și este absolventă a Facultății de Teatru și Televiziune, clasa Miriam Cuibus, din 2018. S-a născut și a crescut în Timișoara, este educată într-ale artei la Cluj și stabilită la București. „Aici am simțit că, pe lângă multitudinea de variante și spații unde să joci, este mult loc și pentru a-mi crea singură propriile oportunități.”, a măturisit Claudia. Dar motivul pentru care se află ea în acest interviu în rândurile care vin…
Spectacolul Inferno regizat de Ionuț Iftimiciuc trebuie văzut de cel puțin trei ori în decurs de maxim 3 luni. Să explic. Prima oară îl vezi pentru că va fi o experiență inedită și extrem de profundă pe care o poți trăi la teatru.
A doua oară ca să încerci să înțelegi existențialismul lui Satre pentru că tot spectacolul e bazat pe ideea centrală că Infernul e în noi, in mintea noastră, ascuns în conștient și subconștient, în ADN și e atât de adânc încât ajungi să simți neputința de a scăpa de judecata celorlalți ca cel mai mare chin sisific.
Pe actrița Ioana Nichita de la Teatrul in Culise am descoperit-o recent în spectacolele – AEROPORT si BLUE ROOM și ulterior am văzut-o și în scurtmetrajul SUPERSTAR, despre care vom vorbi în rândurile următoare. Dar înainte de a descoperi omul IOANA Nichita dincolo de alter ego-urile pe care le construiește ca să dea viață personajelor, câteva cuvinte despre Ioana.
Din punctul meu de vedere este o actriță extrem de versatilă și dezinvoltă, care știe și poate cu ușurință să își schimbe mindset-ul vocea, modulația glasului ca să dea viață personajelor. În piesa Blue Room de exemplu reușește să creioneze atât de subtil mai multe tipologii feminine atât de diferite.
Poate să treacă ușor de la dramă la comedie, de la replici deep la momente de tăcere. Dar povestea ei urmează…
