Si tu, Irealia, aveai dreptate
Cu ale tale capete lipsa de ata…
iti scriu, de dragul de a scrie…
nu stiu daca fac bine
daca e proza, vers sau poezie,
sau doar cuvinte insirate…
daca imi ies cu sens rime
sau doar gandurile isi bat joc de mine…!?!
Sunt un absurd, un translucid convins
cu vene extinse intrinsec extins…
cu gandul ratacit prin umbre si penumbre
dar sunt fericit…am in mine un nume
e numele meu, e numele ei, e numele ce nu stiu cum sa-l iei
conteaza atat de putin asteptarea
mai bine taci, mergi si privesti revarsarea
cand gandul iti translucid
nici macar cuvintele nu mai dor, nu mai simt…