Elena caLANCEA. Nu intamplator am scris numele ei asa. Elena, un suflet nobil, un suflet sensibil, nascut peste Prut, la 40 km de Chisinau, Elena a aparut pe lume intr-o zi cu gust – 23 august. Elena este o fire ca Lancea, cum ii spune si numele, pentru ca a invatat sa se caleasca singura asa cum fierul se transforma in otel, in varf de lance, a invatat sa fie puternica si sa ascunda in spatele zambetului ei de copil inocent un caracter puternic si razboinic precum Elena din Troia…
Iubeste frumosul in orice forma il gaseste, in flori, in oameni, in cladiri, in parfumuri excentrice sau exotice si in fiecare fotografie pe care o face, apasarea de buton mai transmite ceva acelui aparat de fotografiat, mai poarta cu el amprenta unui suflet adanc de emotii, ganduri, trairi si sentimente. Si asta nu e tot, e doar inceputul unei povesti parfumate…
In ultima perioada am fost prins in mai multe proiecte si sunt prins in continuare in mai multe proiecte…Dar joi, 27 martie, mi-am facut timp pentru mine si pentru tara mea -Romania…Alaturi de fratii mei de la Actiunea2012 si nu numai am dansat Hora Unirii la fantana de la Universitate si am lansat lampioane tricolore spre eter…
Vremea a fost racoroasa, vantul a batut si el in anumite momente mai tare decat de obicei, dar caldura celor care au participat la eveniment si entuziasmul a sters intr-un fel, orice urma de tristete…
Am vazut televiziuni care au scris ca n-am fost multi…Poate ca asa a fost…Dar dintre cei care au fost, va garantez ca au fost cei care conteaza, cei care inteleg ca Romania e pregatita sa-si primeasca fratii si surorile acasa, e pregatita de Unirea pe care unii dintre noi o asteapta de atata timp, ideal pe care o parte dintre noi l-au primit ca pe o stafeta de la parinti, de la bunici…
Pentru cei care nu stiu, la aceeasi ora, in alte 40 de orase din tara si din Basarabia s-au inaltat lampioane tricolore…
Au rasunat ca un ecou glasurile romanilor in puncte precum: Alba-Iulia, Arad, Pitești, Bacău, Bălti , Botoșani, Brăila, Bârlad, Brașov, Buzău, Călărași, Reșița, Cluj-Napoca, Chișinău, Galați, Giurgiu, Târgu-Jiu, Petroșani, Iași, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Mureș, Nisporeni, Orhei, Balș, Ploiești, Zalău, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Timișoara, Tulcea, Râmnicu-Vâlcea, Vaslui, Adjud, Aleșd, Craiova, Urziceni, Oradea, Bistrița, Petroșani si Piatra Neamț.
Am fost placut surprins de cat de mica e Romania Mare pentru ca m-am revazut cu romani de aici si dincolo de Prut…Una dintre surprize a fost Iulia Modiga de la InfoPrutpe care n-am mai vazut-o de la intalnirea din 2011 de la Cernauti…
Mi-a povestit ca are interdictie de a pasi in Bucovina din Ucraina, ca n-are dreptul sa calce pamantul romanesc de la Cernauti, i-am povestit si eu despre abuzurile autoritatilor care te obliga, daca esti roman sa ai la tine 300 de euro cash si sa declari din timp scopul vizitei, durata, adresa unde vei dormi si persoana care te va gazdui…
Dar sa lasam lucrurile amare deoparte…M-a bucurat revederea cu Madalina Hrituleac, cu George Simion si Sanda Cojocaru, m-a bucurat momentul inaltarii lampioanelor si m-am bucurat ca al meu lampion s-a inaltat pana in adancul boltei ceresti…Eu sper ca in clipa in care s-a stins, sper ca s-a stins undeva peste Prut si ca a ZBURAT de ACASA…ACASA…!
Inchid acest articol cu un cantec drag mie si sper ca si voua interpretat da un roman din Balti – Dragos Galbur!
Cuvintele sunt uneori prea mici pentru a contura amintiri…Sunt prea scurte pentru a intrupa sentimente si emotii…Sunt prea goale pentru a le umple de bucurie…Ce pot sa spun prin cuvinte!? Ca m-am indragostit de Sulina si de casele de acolo, de ponton, de faleza, de barci si de stuf? Ca ma simteam extraordinar alaturi de oameni ca Vlad Durnea, Eugen Tomac, Bogdan Gavrila, Dragos Galbur, Roman Cernelea, DEX si multi, multi, multi altii? Ca mi-au ramas in minte si pe retina nisipul si marea? Ca mi-e dor sa joc volei pe plaja si sa dansez la TIP-TOP!? Oricare dintre acestea luate impreuna sau separat nu vor putea descrie in totalitate ce simt acum…Asa ca va las si pe voi sa reflectati si sa priviti aceste fotografii, iar pe fundal puteti asculta o piesa sugestiva – Milli Vanili – Y gonna miss you (SULINA)…
Dragos Galbur s-a nascut in regiunea Balti din Basarabia si desi a fost mereu marginalizat pentru romanismul sau asta nu l-a impiedicat sa isi dedice viata unei cauze nobile – Unirea Basarabiei cu Romania. Editor basarabia.net si cantaret, Dragos s-a remarcat la Scoala de Vara de la Sulina prin calitatile sale oratorice si puterea de convingere…Dar sa-l cunoastem impreuna…
Reporter: Care crezi ca sunt motivele pentru care Republica Moldova si Romania nu s-au reintregit sub trupul Romaniei Mari imediat dupa Revolutia din 1989?
Dragos:Pare incredibil astăzi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care să-i propună lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda spunea că s-a întâlnit in octombrie, în Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Chișinău. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, șeful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al României in schimbul reunificării. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele Republicii Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea.Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns.