Rezumat:
Engleza modernă este o „lingua franca” în toate domeniile și în multe zone de activitate, de la sarcinile curente de la locul de muncă, la comunicarea cu ghidul într-o excursie peste hotare.
Pe lângă vorbitorii de engleză ca a doua limbă sau doar ca limbă străină, limba engleză numără aproximativ 400 de milioane de vorbitori nativi ca limbă maternă și este limba oficială în 67 de țări.
Ca înrudire, limba engleză aparține unor subramuri a ramurii germanice și este o limbă anglo-frizonă. Popoarele vorbitoare de dialecte germanice din Nord-Vestul Germaniei și Olanda au dat structura și aspectul limbii engleze vechi.
Dezvoltarea inițială a limbii a fost influențată de substratul lingvistic celt, iar imediat după aceea a contribuit limba nord –germanică vorbită de vikingi.
Nomazii au dat un alt aspect limbii. După aproape trei sute de ani de la cucerirea nomadă, pe la 1360, în administrație și la Curte se vorbea o limbă destul de apropiată de franceza veche. Influența nomadă a reprezentat momentul „englezei de mijloc”.
Totul urma să se schimbe când Wiliam Caxton introduce tiparul în Anglia. Tot secolul al XV-lea a fost marcat de ceea ce lingviștii englezi numesc „marea rocadă a vocalelor”, care a constat în simplificarea și standardizarea inițială a limbii vorbite și apoi crearea unei variante ușor de scris. Asistăm acum la nașterea unei engleze cât de cât omogenă ca pronunție și scriere. Acest progres lingvistic a generat 20.000 de scrieri ce văzuseră lumina tiparului până în 1640.
Deja limba era pregătită pentru penița lui Shakespeare, Renaștere și apoi epoca de aur a coloniilor. Din acel moment nimic nu mai putea ține engleza în umbră.
Limba începe să se dezvolte, în colonii apar variantele simplificate și „creole”, industria, schimburile economice și navigația duc limba în toate colțurile lumii.
Dialectele limbii engleze și variantele „creole” sunt rezultatul expansiunii Imperiului Biritanic. Tot aici încadrăm și influența Statelor Unite ale Americii care a creionat mai multe variante dialectice de engleză americană. Vorbim de engleza din „newfoundland” din cadrul englezei canadiene, engleza afro-americană, engleza sud-americană, engleza din zonele bilingve ale Quebecului.
Despre engleza scoțiană se admite fie că este un dialect al englezei fie că este o limbă separată.
De aici putem vedea că limba engleză este o limbă pluricentrică și cu mai multe zone de autoritate lingvistică, spre deosebire de limba franceză care are autoritatea centrală reprezentată de Academia Franceză.
La o simplă căutare pe Internet folosind cuvinte precum „traduceri engleză” sau „traducător autorizat engleză” găsim sute de variante și oferte. Specialiști sunt pentru toate combinațiile lingvistice posibile și imposibile, ceea ce trebuie să avem în vedere este nivelul de competență dorit, dacă vrem să fie traducător nativ, dacă avem nevoie doar de un „generalist” sau de un specialist, dacă documentul provine sau se adresează unei anumite țări vorbitoare de engleză sau dacă este vorba de o solicitare tehnică, literară, medicală, administrativă, etc.
Engleza veche era complicată și greu de transmis, era o limbă a nobilimii și a celor care știau carte. Engleza standardizată era limba primelor romane și a marelui Shakespeare, engleza de acum … e oare limba tututor? Ușor de învățat, utilă în toate domeniile vieți, prezentă în limbajul nostru de la simplul OK la weekend plăcut…