Rezumat:
E 1 Martie…Si gata! A venit primavara…si…gata! Dar nu la mine…Ma doare si ma roade ca s-a rupt totul, asa…asa cum se rup norii dupa furtuna, cum se rup firele de ata, cum se rup oamenii si legaturile dintre ei…Nu mai conteaza cine a gresit mai mult, cine a gresit mai putin, e irelevant raspunsul…Poate a gresit destinul ca ne-a aruncat in acelasi loc si in acelasi timp…Poate a fost un test pe care l-am picat aman2…Sau l-am picat doar eu…Nu mai conteaza…In ultimul an am avut zeci de tentative de a reface…Dar CE!? Ultima a fost cea mai grea…
Nu pentru mine…Pentru…Si m-am oprit…Pentru ca daca acum sunt doar EU, in goeleta mea, in calatoria mea blogosferica intr-o competitie de care ma leaga atatea, nu sunt doar EU pentru ca nu pot schimba asta, ci pentru ca SUNT Singurul care intelege de ce sunt in punctul asta…Pot oricand sa-mi umplu golul din barca…Dar daca incerc sa-l umplu nu inseamna ca acopar ceva…Ci doar imbrac un gol cu un alt non-gol….
Nu stiu cum o sa arate maine…Sper ca tu acolo, departe, la mii de km distanta la modul denotativ si conotativ esti bine, esti ok, esti asa cum vrei…Ocupata, intre proiecte, intre hartii, desene, structuri, linii, picturi…
Imi lipsesti…Intr-un mod stupid si inexplicabil imi lipsesti…Si cel mai straniu paradox e ca noi n-am fost niciodata impreuna…Nu la modul de a defini bileteral asta…A fost ca…senzatia unui parfum teribil de scump si de special dar care si-a terminat esenta dupa luni…
Nici nu stiu de ce scriu…Mai mult ca sigur ca nu vei citi aceste randuri…Asa cum o faceai…Dar mai ranit sa stii…Pentru ca, oricat de retarda mi-ar fi acea parte din corp care simte fara pic de ratiune si logica, n-am putut sa trec peste indiferenta ta rece…De data asta NU mai aveai nicio explicatie logica…Toti si toate mi-au dat dreptate…Si totusi in prostia mea inca ma indreb idiot de retoric…Si daca mai asteptam!? Daca mai asteptam CE!?
Chiar glumeam cu cineva…In ritmul tau erau sanse suficient de multe sa prind 80 de ani asa :))) Si rad si eu la gandul asta…
Si totusi, daca mai asteptam poate ca acum vorbeam ca de obicei, prin SKYPE…
Sunt idiot stiu…Oricum iubirea e pentru idioti…Oamenii cu multe idei au, din pacate si multe sentimente…Si daca ideile le poti contura, le poti controla, nu inteleg de ce sentimentele sunt atat de idioate….Le controlez, iti dai seama…Sa nu-ti inchipui ca esti miezul Universului si viata s-a oprit undeva din cauza ta…Nu…Eu merg, ea merge, eu curg, ea curge…
Si totusi, mi-e dor…Inexplicabil…Uite, acum, la ceasul asta tarziu de noapte in care lucrez cum n-am mai lucrat demult…parca astept sa-mi dai buzz, sa apari…sa ORICE…Dar nu o sa apari…Stiu asta!
Sunt primele ultime randuri din aceasta primavara…ADIO Muza mea…Acum, intr-adevar, mi-am luat la revedere de la TINE!…Trebuia sa scriu asta pentru ca altfel…Dincolo de tot ce am gresit si ti-am gresit iti doresc, si de data asta spun din suflet, fara impulsivitate, nervi, emotii, instincte…SA FII FERICITA si sa ramai SPECIALA asa cum te-am cunoscut dupa jocul KARMEI intr-o zi fatidica de MAI!
P.S: Pe curand, pe orice rand!