Fără categorie

Guvernul lui Ponta pierde anual 33 de milioane de euro doar pentru ca vrea jumatate din berea mea si nici nu stie sa ceara!

Spread the love

Nu stiu cati dintre voi stiu ca 97% dintre berile din magazine, baruri, supermarket-uri, hipermarket-uri sunt facute in Romania, si cand zic facute, nu doar imbuteliate aici. De la cerealele folosite la dopuri, de la cazane la sticla, sunt 100%. Si, pentru ca berea merge, ce face Ponta si guvernul lui inept ?

ACCIZA LA BERE PLĂTITĂ ÎN LEI A CRESCUT CU 50%, DIN 2008 PÂNĂ ÎN PREZENT

ASTFEL, PUNÂND LA SOCOTEALĂ ȘI ALTE IMPOZITE ȘI TAXE, DE FIECARE DATĂ CÂND BEI O BERE, CAM JUMĂTATE DIN FIECARE PAHAR MERGE LA BUGETUL STATULUI

CA URMARE A CREȘTERII ACCIZEI, DIN 2008 PÂNĂ ÎN 2013 PRODUCȚIA DE BERE A SCĂZUT CU APROAPE 25%, IAR NUMĂRUL LOCURILOR DE MUNCĂ GENERATE DIRECT ȘI INDIRECT DE SECTORUL BERII S-A DIMINUAT CU APROXIMATIV 23%.

DEȘI SUPUS PRESIUNILOR, SECTORUL BERII ÎNREGISTREAZĂ ZERO EVAZIUNE FISCALĂ, IAR PRODUCȚIA LOCALĂ DE BERE ACOPERĂ 97% DIN BEREA CONSUMATĂ DE ROMÂNI

Sursa: SalveazaBerea.ro 

Despre acest subiect am discutat recent cu bloggeri precum Marin Apostol, Cristian Florea, Chinezu, Manafu, Marius Matache si multi altii. A fost si Loredana Pricopie, semn ca si bloggeritele savureaza berea.

Eu am semnat petitia si trebuie sa o semnezi si tu. De ce? Iti dau 9 motive relevante si edificatoare.

1. Cam jumătate din prețul unei beri merge deja la bugetul României, sub formă de taxe. De ce să plătești taxe atât de mari?

Prețul pe care un român îl plătește pentru paharul de bere pe care îl savurează include o serie de taxe cum sunt: acciza, taxa pe valoarea adăugată, precum și alte impozite și taxe legate de procesul de producere a berii. Toate aceste taxe, cumulate, ajung la aproape jumătate din prețul unei beri. Sectorul berii virează integral aceste taxe la bugetul statului. Dacă nivelul accizei ar fi stabilit la minimul european, berea ar fi mai accesibilă românilor. Sursă: calcul Berarii României pe baza datelor din studiul “Contribuția berii la economia României – 2013”, studiu realizat de Regioplan după o metodologie EY și Regioplan.

2. Berea are tot dreptul să aibă nivelul minim de acciză conform legislației UE

Legislația UE* privind băuturile alcoolice impune niveluri minime diferențiate de taxare. Acciza la vin este în prezent la nivelul minim stabilit de legislația europeană, adică zero. În acest context, în spiritul unui regim fiscal echitabil este necesară reintroducerea și în cazul berii a nivelului minim pentru acciză permis de UE. *Directiva europeană 84/ 1992.

3. Un român muncește deja 20 de minute pentru a-și putea cumpăra o bere, în timp ce un german muncește doar 7 minute.

Nivelul puterii de cumpărare a românilor își spune cuvântul și în cazul berii. Astfel, cu un salariu mediu brut deja de 6 ori mai mare decât cel al unui român, unui german îi sunt suficiente în medie 7 minute pentru a-și putea savura berea alături de prieteni și familie, la sfârșitul unei zile de muncă. Un român are nevoie însă de 20 de minute în medie pentru a se bucura de un pahar de bere în compania celor dragi. Sursă: calcul Berarii României pe baza datelor din studiul “Contribuția berii la economia României – 2012” EY și Regioplan pentru prețul mediu de vânzare și UNECE (United Nations Economic Commission for Europe) pentru salariul mediu brut pe economie.

4. Românii au pierdut deja 7.000 de locuri de muncă în 2013 din cauza creșterii accizei la bere. Împreună le putem recâștiga.

Sectorul berii creează direct și indirect locuri de muncă pentru români. Aceste locuri de muncă sunt create atât în activitatea de producție a berii, cât și în cadrul activităților conexe: agricultură, producția de ambalaje, distribuție, comercializare. Mai mult, pentru fiecare loc de muncă în producția de bere sunt generate alte unsprezece în restul economiei. În 2013, din cauza creșterii accizei, piața berii a scăzut cu 10%. Această scădere a pieței a condus la o reducere a numărului locurilor de muncă generate direct și indirect de sectorul berii pentru români. Astfel, numărul locurilor de muncă a scăzut cu 7.000, de la un total de 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârșitul anului 2013. Sursă: “Contribuția berii la economia României – 2013”, studiu realizat de Regioplan după o metodologie EY și Regioplan, și “Contribuția berii la economia României – 2012”, studiu realizat de EY și Regioplan.

5. În sectorul berii se înregistrează zero evaziune fiscală pe lanțul de producție.

Sectorul berii este un bun platnic la bugetul României, contribuțiile sale sub formă de taxe și impozite fiind plătite integral, fără excepție, nivelul de colectare în sector fiind de 100%. Nivelul contribuției sectorului berii la bugetul României ar echivala, doar în 2013, cu bugetul necesar pentru a finanța lucrări publice de anvergură, cum ar fi construcția a trei stadioane Național Arena Sursă: „Evaluarea impactului pieței ilicite”, studiu AT Kearney, martie 2014

6. Berea contribuie deja la bugetul României cu 60% din totalul accizei colectate de pe piața băuturilor alcoolice, în timp ce media europeană este de doar 30%

Din categoria băuturilor alcoolice fac parte însă și alte produse care fie înregistrează un grad scăzut de colectare, fie sunt exceptate de la plata accizei, cum este cazul vinului. Un regim fiscal echitabil, fără discriminări și un grad sporit de colectare sunt aspecte care nu pot fi decât în beneficiul economiei românești. Sursă: calcul Berarii României pe baza datelor de la Comisia Europeană, Direcția Generală: ”Venituri din impozite pe consum (accize și alte taxe, altele decât TVA)”.

7. Deși menită să sporească veniturile la bugetul României, o acciză mai mare la bere generează, de fapt, încasări mai mici la buget

În 2013, în urma creșterii presiunii fiscale, piața berii s-a contractat cu 10%, iar veniturile colectate din acciză au crescut aparent cu 9%. Această creștere s-a dovedit a fi înșelătoare, ea nereflectând realitatea și efectele negative ale intensificării presiunii fiscale. Astfel, deși veniturile colectate din acciză au înregistrat o creștere de 9% în 2013 față de 2012, această creștere a fost anulată de evoluțiile negative privind încasările din TVA și contribuții sociale ale angajaților din industrie și sectoarele conexe, rezultând o evoluție negativă globală a veniturilor încasate de -4,4%. Sursa datelor: “Contribuția berii la economia României în 2013”, un studiu realizat de Regioplan după o metodologie EY și Regioplan

8. Berea este o băutură fabricată exclusiv din ingrediente naturale, slab alcoolizată, considerată un aliment

Pentru fabricarea berii se folosesc exclusiv patru ingrediente naturale: cereale, hamei, drojdie de bere și apă. În multe țări ale lumii berea este considerată un aliment, făcând parte din conținutul coșului zilnic de consum.

9. Pentru români, berea înseamnă momente plăcute petrecute alături de familie și prieteni

Berea face parte din viața de zi cu zi a românilor, însoțindu-i aproape în toate momentele de sărbătoare petrecute alături de cei dragi. Astfel, 82% din adulții români, consumatori de băuturi alcoolice, spun că berea este băutura lor favorită atunci când se întâlnesc cu prietenii, iar 1 din 2 români afirmă că berea nu le lipsește din frigider pe perioada verii. Sursa: studii efectuate de Gfk România, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de peste 1.000 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, în mai – iunie 2012 și 2013.

Prin urmare, PONTA, cand te trezesti si lasi berea romanilor in pace!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *