Rezumat:
Mi se pare ciudat
Ca sunt intr-un punct fara margini…
Si fiecare secunda
pe care o pierd in tine se transforma in ani fara eu si tu…
as vrea sa opresc Timpul
dar curg prea repede spre tine si te topesti…
cum se topeste trupul sub greutatea Ta
iar buzele tale imi pecetluiesc pe veci crampeiul de suflet…
Tacere asta..imi inunda mintile..
Mi-e frica de timp..ca ma desparte de tine
iar tu ai fi aici daca si eu as fi a TA…
pasesc pe nisip uscat de lacrimi si udat de dor
de iubire, de NOI…de stele…
Si cum ne stergea marea de nisipul vechi din inimi si curata pustiul…
si cum Noi ne faceam uitati de lume…
si visam acelasi vis, impartind aceeasi perna…
Aceleasi vise, sperante si acelasi viitor
fara sa vrem am topit timpul intr-un sarut prelungit cu urme arse pe trupuri goi…
Si mi-ai dezmierdat causul palmei cu urma senzuala a sanului tau…
Din noi am ramas doar doi, unul pe mal altul pe nisipul ud de uscat…
Asteptam Timpul si marea sa ne aduca inapoi…
Semnat de Doi
