Fără categorie

JustClick, just do the work with them!

Spread the love

De ce încep acest articol cu acest clip ? De ce tocmai Voltaj ? De ce tocmai piesa asta ? Are legătură cu Eurovision? Are legătură cu România. NUuuu. Are legătură cu VIENA și mai are legătură cu ceva. Dar mai las un indiciu!

Nici acum n-ați înțeles legătura !? Nicio problemă, mergem mai departe. Întâmplător sau nu, recent am discutat cu un specialist despre limbajul lui de programare web WylioDrin care poate transforma orice circuit electronic în ceva magic. Și dacă la voi n-a picat fisa vă ajut eu.  WylioDrin e un program pentru cei care vor să bricoleze electronic. Să iau exemplul meu. Mă duc pe net și accesez site-ul Philips cu modele de fier de calcat

Imi aleg de aici produsul, sa zicem ca aleg o masa de calcat si ca vreau ca masa asta de calcat sa fie inteligenta, sa simta dinainte ce material vreau sa pun pe ea, sa stie cand s-a incins prea tare fierul de calcat si sa fie conectata la o telecomanda temporala. Nu stiti cum arata? Nu intamplator am lasat acel clip la inceput, nu ma refer la cel cu piesa si la cel cu trailerul din film

Apoi, după ce mi-am cumpărat tot ce era de cumpărat din punct de vedere hardware am trecut la inventie!

Ca sa rup suspansul, JustClick este o telecomandă cu plăci electronice de tip chipset Galileo cu limbaj de programare de pe platforma WylioDrin care poate face ceva senzațional – Manipulează Timpul. Dacă în filmul Click ea era ceva magic, în povestea mea e un gadget real construit de mine. De ce as avea nevoie de ea!? …Acum am lacrimi în ochi dar voi scrie o scrisoare și o să înțelegeți de ce!

Salut,

Sau bună, ce faci. Știi că au trecut TREI ani ? Da. Au trecut TREI ani. Nu mă poți acuza, am încercat să te uit, să uit, să trec peste, dar nu e vina mea că nicio femeie, nici măcar una nu m-a vrut pentru ceea ce sunt, pentru cum sunt, pentru ce vreau să fiu. Niciuna nu m-a vrut cu look-ul meu, cu barbă, fără barbă, niciuna n-a înțeles nimic și crede-mă că am încercat să locuiesc cu ele, să conviețuiesc cu ele și, la scurt timp parcă le mușca cămila. Nu sunt perfect, o știi prea bine și tu, dar, vezi tu, TU m-ai vrut pur și simplu și m-ai ajutat să cresc, să mă dezvolt pur și simplu.

Tu mă provocai să scriu, stăteam amân2 până dimineața, tu la Viena în cămin, eu în Câmpulung, Pitești sau București la calculator. Dar am realizat o telecomandă atemporală și e atât de bine făcută încât pot da timpul înapoi, înainte, pot pune pauză, exact ca-n versurile trupei Voltaj care va veni la Viena. Știi, încă n-am pornit-o. Îți explic de ce. Dar dacă aș porni, îți dai seama că aș pune în heavy rotation amintirea noastră din acel mai târziu ? Și astăzi mă întreb ce mi-ai pus în acele cireșe pentru că n-am uitat niciodată gustul lor. Și astăzi, dacă închid ochii le simt parfumul, sucul, aroma, mireasma, textura roșie spre gălbui…

Aș da pe replay scenele noastre fierbinți din iarbă. Știi că și astăzi dacă trec știu exact unde a fost conturul tău și al meu, unde am găsit medalionul și cercelul perlat?

Aș da replay și aș pune pauză la toate scenele noastre în care buzele tale mi se odihneau atent pe conturul buzelor mele, când sufletul tău îl desenam cu conturul degetelor printre materiale, printre texturi, pe urme de piele, când îți lăsam sânii să-mi aprindă simțurile și toate papilele mele gustative erau aburinde și frenetice.

Aș da replay la ultimul sărut târziu de septembrie, îainte să pleci la Viena.

Îți scriu pentru că îți trimit în colet și telecomanda. Dacă m-ai iubit vreodată măcar un miligram din tot și toate, trimite-o înapoi și să mă joc cu amintirile noastre. Dacă știi în schimb că am fost doar o prezență frugală în viața ta, arunc-o în Dunăre. Am muncit mult la ea dar nu vreau sa o folosesc generând emoții și idei false.

Deși, nu pot să uit când mi-ai mărturisit sentimentele tale, când ne țineam de mână și simțeam că-ți încălzesc sufletul. N-am mai simțit de 3 ANI senzația asta. Sex am mai desenat cu sau fără emoții, cu sau fără dorințe, cu sau fără cuvinte, dar emoția intrinsecă, adâncă, imuabilă, tulburătoare, atemporală nu-i mai știu sensul și locul.

Ai grija de tine! Știi, dacă îmi trimiți telecomanda înapoi vreau să am mai mult timp pentru noi, pentru fiecare clipă cu noi. Nu-mi pare rău că încă gem de durere și sufăr, pentru că mă bucur pentru bucuria enormă pe care mi-a făcut-o destinul că te-am cunoscut. Spor! PS:Sper totuși să-mi trimiți telecomanda.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *