Rezumat:
Nu am scris despre politică, nu mi-am postat preferinţele politice pe facebook, îmi împărtăşesc cu greu sentimentele şi trăirile, sunt egoistă cu mine. Toată lumea a făcut politică în ultima perioadă, toţi s-au transformat în jurnalişti şi lideri de opinie, capabili să răstoarne guverne. Haosul a ajuns şi la mine. Un haos care s-a concretizat în victoria românilor, aşa cum a fost numită de presă, victoria generaţiei facebook. Sunt mândră de românii mei, de cei care şi-au apărat cu hotărâre, ambiţie şi patriotism convingerile. Nu am fost în Bucureşti în ziua alegerilor, nu sunt tocmai patrioată, dar imaginile pe care le-am văzut mi-au făcut pielea de găină, m-au făcut să vreau să fiu acolo.
Cineva mi-a scris, imediat după aflarea primelor rezultate, „ Vezi, asta e seara norocoasă! Eşti mulţumită de rezultat?”I-am răspuns că nu încă. Eu vreau ca noul preşedinte să mă facă mândră că l-am votat. E obligat, votul meu îl obligă. Atunci o să fiu mulţumită. Atunci o să ies în stradă şi o să-i strig cu frenezie numele. În caz contrar, sunt convinsă că toţi tinerii plini de entuziasm care l-au votat se vor întoarce împotriva lui. De altfel, cel mai important mesaj din seara alegerilor a venit din mulţime, nu de la televiziuni sau politiceni: „Iohannis, ai grijă să nu ne dezamăgeşti, suntem mulţi!” Da, domnul Iohannis şi-a atras de partea sa cel mai frumos public, un public care nu se supune normelor, regulilor, un public care nu poate fi controlat, minţit sau batjocorit. So, Iohannis, watch out!
Nu pot să nu scriu despre televiziuni, despre cum a patra putere în stat a devenit mijloc de manipulare şi propagandă politică. Lipsa de obiectivitate a demonstrat, încă o dată, dacă mai era cazul, că presa poate fi cumpărată. În timp ce Klaus Iohannis era recunoscut ca preşedinte, Antena 3 încă difuza sondaje care îl declarau pe Victor Ponta învingător. Realitatea, imediat după victoria noului preşedinte, a ales un titlu care m-a indignat foarte tare: „ Ponta, acasa cu popcorn!” Nu sunt fană Ponta, dar nici pentru umilirea unui candidat la funcţia de preşedinţie, care prin mijloace ortodoxe sau mai puţin ortodoxe şi-a atras totuşi un număr semnificativ de simpatizanţi.
Neutralitatea şi obiectivitatea stau la baza jurnalismului, nu? Atunci de ce bunica mea îmi spune, când deschide televizorul, „ăştia sunt cu PSD oricum”. Publicul e cel mai de temut critic, căruia televiziuniile, politicenii, presa îi insultă pur şi simplu inteligenţa.
Aşa a devenit online-ul mediul care a creat un preşedinte. Oamenii s-au simţit liberi să scrie, să posteze, să comenteze, neîngrădiţi sau limitaţi de imaginile şi informaţiile pe care televiziunile alegeau sau nu să le transmită. Online-ul „ a spălat creierele oamenilor, doar aşa a câştigat Iohannis alegerile”, transmitea Antena 3 imediat după declararea noului preşedinte. Da, „ spălarea de creier” i-a unit pe oameni, i-a făcut să creadă în ei, i-a făcut puternici, i-a motivat să lupte şi au reuşit.
Klaus Iohannis este cel mai iubit preşedinte, cu peste un milion de like-uri pe facebook. Preşedintele nostru ştie însă că victoria nu îi aparţine, e victoria românilor care au luptat pentru el, care au ales să-i treacă cu vederea defectele, pentru că mai mult de jumătate din voturile primite de domnul Iohannis sunt voturi anti PSD, anti Ponta, anti comunismului şi hoţiei. Românii au asociat imaginea lui Victor Ponta cu cea a instaurării unui regim totalitar. Frica i-a determinat să-l aleagă pe contracandidatul său, căruia i-au atribuit şi calităţile pe care poate nu le are. Domnul Iohannis trebuie să ne convingă că e capabil să ne apere interesul public, că este mediatorul dintre stat şi societate în care poporul român poate avea încredere.
Domnul Iohannis trebuie să-şi câştige independenţa politică pentru a ne convinge că este sprijinul de care avem atâta nevoie. Alegerile au fragmentat societatea românească în familii cu copii, familii fara copii, ortodocşi, protestanţi, rural, urban, bătrâni, tineri, apărători ai PSD-ului sau ai ACL-ului, etichete de care vom scăpa cu greu. Noul preşedinte nu este doar preşedintele celor care l-au votat, el trebuie să reprezinte şi interesele românilor care l-au ales pe contracandidatul său. Sunt 5 milioane de oameni pe care domnul Iohannis trebuie să-i înţeleagă pentru că România trebuie reunită.
Încerc să fiu optimistă şi să cred în şansa României, în schimbarea clasei politice. Însă, rezultatul alegerilor nu a întârziat să-mi aducă şi primele dezamăgiri. În seara alegerilor, l-am văzut pe domnul Iohannis în Piaţa Universităţii, unde mii de români îl aşteptau, îi scandau cu fanatism numele.
Nu înţeleg nici acum de ce l-au adus. Pe post de trofeu? Aş fi vrut să-l aud, aş fi vrut să le vorbească oamenilor care erau acolo pentru el. Aş fi vrut să-l aud vorbind liber, spontan, fără o declaraţie pregătită de staff-ul dumnealui, aş fi vrut să-l aud pe omul Iohannis, l-aş fi simţit mult mai aproape de popor, de ceea ce am votat.
De asemenea, formarea unei singure majorităţi parlamentare, prin preluarea întregii puteri de o singură parte este ceea ce am sperat să evit prin acest vot. „Noi dorim să preluăm puterea, noi PNL. Nu mai există două partide, unul singur – PNL nou – care doreşte să preia puterea”, a declarat noul preşedinte, Klaus Iohannis. Sper ca domnul Iohannis să fie preşedintele românilor, aşa cum dumnealui s-a proclamat şi sper din tot sufletul că a înţeles corect mesajul poporului, pentru că domnule preşedinte, noi v-am votat şi suntem mulţi!
Ioana Daniela Secta
