Interviu: NORICA NICOLAI, intermezzo realizat de Young Spirits for Humanity

În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu Doamna Europarlamentar Norica NICOLAI, având ca temă problema solidarităţii şi integrării comunităţilor defavorizate în spaţiul Uniunii Europene.

➡ Care sunt, la ora actuală, principalele comunităţi defavorizate din spaţiul Uniunii Europene? Care sunt problemele cu care se confruntă aceste comunităţi? (Andreea Scurtu)

În general comunitățile defavorizate sunt cele care au ca sursă a defavorizării factorul economic, dar din păcate putem vorbi și despre grupuri etnice, dintre care se individualizează rromii, atât cei proveniți din spațiul estic cât, și cei din alte zone ale Europei. Principala problematică cu care se confruntă este lipsa locurilor de muncă, menită să le genereze venituri pentru un trai decent, dar și un anume tip de mentalitate. De pildă Irlanda, care are o comunitate rromă, se confruntă cu problematica lipsei de stabilitate a acestei comunități. Călătorind foarte mult, o trăsătură tradițională de altfel, aceștia nu-și pot stabili un loc permanent, nu își pot face legături cu oamenii și obiceiurile locurilor, ceea ce îi defavorizează în raport cu ceilalți locuitori.

➡ Ce trebuie să facă Uniunea Europeană şi statele membre pentru a implementa o Strategie eficientă de integrare a comunităţilor defavorizate? (Alexandra Gabriela)

Există foarte multe strategii de integrare a comunităților defavorizate pe agenda 2020, acestea sunt publice. Este nevoie însă și de o susținere financiară din partea statelor membre, este nevoie și de o susținere a procesului educațional în tot spațiul comunitar, deoarece educația este principala metodă de schimbare a mentalităților de viață, de evoluție a noastră ca indivizi. Important este ca toate aceste strategii să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie implementate constant, pe termen lung, și nu doar sporadic, demonstrativ, cu ocazia anumitor aniversări sau evenimente.

➡ Este necesară o extindere a acestei strategii în statele din Asia şi Africa în care problema discriminării şi neintegrării comunităţilor defavorizate este mult mai pregnantă? Este legitimă intervenţia UE pentru stoparea extinderii sărăciei şi marginalizării comunităţilor defavorizate în state din afara spaţiului european? (prof. Mihaela Crăciunescu)

Nu, din păcate UE nu cred că are puterea financiară de a-și extinde aceste strategii în zona Asiei sau Africii, în condițiile în care încă nu și-a rezolvat propriile probleme existente în statele membre. Pentru stoparea sărăciei și marginalizării din Africa de exemplu, există ajutoarele umanitare de urgență, acestea sunt deja practicate de foarte mult timp, cum este în cazul Saharei occidentale. Acolo, UE alocă frecvent fonduri pentru comunitățile defavorizate, la fel se întâmplă și în Fâșia Gaza, în Mali, în Sudan, deci în principalele state și regiuni care se confruntă cu o sărăcie cronică. Totuși, semnalele care ne vin din aceste regiuni sunt extrem de îngrijorătoare, în măsura în care UE nu are mecanisme suficient de bine puse la punct pentru a verifica modalitățile de distribuire a acestor ajutoare, deci nu sunt sigură de eficiența acestor acțiuni.

➡ Ce măsuri trebuie să ia Uniunea Europeană faţă de statele în care comunităţi defavorizate sunt sistematic discriminate şi neintegrate? (Vladimir Costea)

Vă reamintesc faptul că UE a luat atitudine împotriva Franței în momentul acțiunilor evidente prin care se încerca expulzarea rromilor și a subliniat mereu că această comunitate defavorizată are aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni europeni. De cele mai multe ori, UE reacționează prompt la astfel de fapte de discriminare, la astfel de derapaje democratice. Există mijloace prevăzute în Tratat, iar statele membre pot face subiectul unor dezbateri fie în Comisie, fie în Parlamentul European, și cel puțin din punctul de vedere al Comisiei această atitudine de dezaprobare a unui comportament incorect a fost permanentă.

➡ Consideraţi că persistenţa discriminării faţă de comunităţile defavorizate din spaţiul european reprezintă un pericol pentru evoluţia Uniunii Europene? (Lavinia Bivolan)

Nu cred că asistăm la o „persistență” a discriminării în cazul comunităților defavorizate, ci la cazuri izolate, nefericite de altfel. Acestea nu constituie un pericol pentru evoluția UE pentru că sunt situații sporadice generate uneori de campaniile electorale. Eu consider că la nivel european avem o atitudine de toleranță și de acceptare față de aceste comunități, ceea ce vine din latura noastră creștină dar și umană.

AUTOR colectiv realizat de Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity