Rezumat:
➡ Care sunt paşi pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de o carieră diplomatică?
Constantin NISTOR: În primul rând trebuie să-şi dorească o asemenea carieră. Este o profesie extrem de atractivă, dar în acelaşi timp dificilă prin restricţiile impuse. Păşi sunt simpli: absolvire cursuri universitare urmate de înscrierea la concursul de angajare în minister. Concursul nu este simplul, deoarece de regulă sunt puţine locuri scoase la concurs şi foarte mulţi candidaţi.
În opinia mea pe lângă solide cunoştinţe în domeniul relaţiilor externe (există o bibliografie care ajută candidaţi în pregătirea concursului) foarte important este cunoaşterea unor limbi străine mai rare. Cunoaşterea limbii engleze, franceze, germana, spaniola nu impresionează, este o necesitate în concurs. Dar dacă eşti cunoscător al limbii arabe, rusă, chineză, sau unele şi mai rare: farsi, bahasa (Malaysia şi Indonesia), hindi constituie un plus foarte important în câştigarea concursului.
Deci pentru a deveni diplomat trebuie să doreşti acest lucru şi apoi să te înscrii la concurs şi să fi acceptat. Fiind un domeniu mai special există şi o triere a candidaţilor pe baza actelor depuse la înscriere. Există unele cerinţe cum se spune de dosar, dar sunt normale, nu foarte restrictive. Există şi o testare psihologică, absolut normală având în vedere condiţiile în care ar urma să lucreze viitorul diplomat. Există momente de tensiune mai mare sau mai mică în activităţile desfăşurate, şi trebuie să existe o garanţie că viitorul diplomat le poate face faţă.
➡ De ce au nevoie tinerii interesaţi de a intra în MAE pentru performanţă maximă?
Constantin NISTOR: În primul rând de cunoştinţe solide de cultură generală, mai ales în domeniu umanist, dar şi de drept, de relaţii internaţionale. Trebuie să fii o persoană care se poate adapta oricărui gen de interlocutor pe care trebuie să-l convingi că poziţia exprimată este cea corectă şi utilă în relaţia bilaterală, sau internaţională. Pe scurt trebuie să fi un “sale-person” de succes, dar care în acelaşi timp ştie să asculte şi să răspundă pe loc la eventuale probleme ridicate de interlocutor. Nu este o misiune uşoară, deoarece de regulă întâlneşti persoane cel puţin de acelaşi nivel ce urmăresc acelaşi obiectiv. Este un duel în care câştigă cel care are cele mai multe argumente.
Au importanţă şi activităţile extra profesionale (sportul de exemplu) care pot cimenta prietenii utile în timp. Practicarea tenisului, golful dar şi şahul, biliardul sunt extrem de utile în momentul în care doreşti să te apropii de oficiali locali sau colegi din corpul diplomatic.
Să fii un diplomat bun este în final un cumul de calităţi profesionale, dar şi de comportament. Diplomaţi de succes sunt cei care pot aduna un punctaj cât mai bun la toate capitolele, la care se adăugă şi sprijinul partenerului de viaţă, foarte important, deoarece oferă confortul necesar să te implicit total în activitatea profesională.
➡ Care sunt obstacolele pe care trebuie să le depăşească pentru a reprezenta România în Malaysia?
Constantin NISTOR: Sunt foarte multe, sunt situaţii în care restricţiile depăşesc beneficiile. În primul rând cel care se gândeşte la o carieră diplomatică trebuie să fie pregătit pentru a avea o viaţă de nomad. Din patru în patru ani va trebui să te muţi cu casa şi familia în altă destinaţie, cu o pauză de cel puţin un an în centrul ministerului. Atâta timp cât nu ai copii, sau nu ai alte obligaţii nu este o mare problemă, dar viaţa se complică în momentul în care partenerul de viaţă nu agrează aceste schimbări destul de dese, sau ai copii care trebuie să meargă la şcoală.
Nu este uşor pentru copii să schimbe şcoli, colegii de şcoală din patru în patru ani. Este uneori şi mai complicat să-ţi determini partenerul să te urmeze în misiune externă atunci când acesta are o carieră, un loc de muncă în România.
Este o decizie extrem de grea pe care familia trebuie să o ia, rămâne unită şi merg împreună, sau soţul pleacă şi restul familiei rămâne acasă. Este un fapt real ca în momentul pensionarii, are loc o trezire dură la realitate.
Pensia diplomaţilor în prezent este insuficientă pentru a asigura un trai decent familiei, iar soţia/ soţul nu are, sau are o pensie modică, deoarece a avut o contribuţie foarte mică la fondul de pensie fiind mai tot timpul plecat din ţară. Dacă nu ai acumulări din perioada de activitate va fi foarte dificil. Practica arată că acumulările nu sunt grozave, deoarece o bună parte din ele sau cheltuit pe educaţia copiilor, de cele mai multe ori.
Sunt şi alte restricţii impuse statul corpului diplomatic, dar şi de legislaţia ţărilor în care lucrezi sau de lucru în colective mici, când eşti obligat să îndeplineşti şi alte atribuţii.
Foarte important este ca tinerii diplomaţi să ştie că România are misiuni diplomatice nu numai în Europa ci şi în Asia, Africa şi America Latină. Deci pot fi trimişi în misiune şi în aceste zone ce par mai puţin atractive. Personal am lucrat numai în Asia şi vă pot spune că este o zonă extrem de interesantă, oferă condiţii bune de viaţă chiar dacă în majoritatea ţărilor există doar două anotimpuri: unul cald (32-34 grade), iar celălalt mai cald (32-37 grade) şi mai umed.
Cu puţină atenţie nu vor avea problem de sănătate atât cei mari cât şi copii. Adaptarea este destul de lejeră, dacă vrei acest lucru. Foarte important este să descoperi laturile pozitive, interesante în noua misiune. Dacă eşti o persoană care vezi de regulă jumătatea goală a paharului, vei avea dificultăţi de adaptare indiferent unde vei fi trimis în misiune.
➡ De ce aţi ales Malaysia? Ce v-a impresionat cel mai mult atunci când aţi ajuns pentru prima dată în Malaysia?
Constantin NISTOR: De cele mai multe ori Malaysia este descrisă în presa noastră drept o ţară exotică. Da, este o ţară în care trebuie să faci eforturi să descoperi existenţa a două anotimpuri. Turismul este un contribuitor important la economia ţării, dispunând de o infrastructură foarte bună. Există pădure tropicală, insule însorite cu o apă cristal, dar şi munţi şi trasee pentru sporturi extreme.
Însă în România se cunoaşte foarte puţin de faptul că Malaysia este a doua putere economică în ASEAN, după Singapore. Au o infrastructură de invidiat atât terestră dar şi pentru călătoriile cu avionul sau pe mare. Forţa să economică se reflectă şi în nivelul de trai al populaţiei şi este recunoscută şi de principale organisme economice internaţionale.
Ce impresionează la prima vizită în Malaysia: verdele este culoarea predominantă, un mix foarte interesant între malay (de religie musulmană), chinezi (de regulă creştini sau budişti) şi indieni, care continuă să convieţuiască împreună fără dificultăţi majore.
Strada reflectă acest mix foarte bine, mai ales la femei: malay îmbrăcaţi decent (părul acoperit, pantaloni sau fuste lungi), chinezoaicele îmbrăcate destul de provocator cu fuste mini sau pantaloni scurţi, bluze decupate; indiencele îmbrăcăminte tradiţională sau pantaloni şi bluza cu mânecă lungă sau scurtă.
Cei trei se întâlnesc la restaurant, cafenea, discotecă, etc şi socializează la un pahar de suc sau bere fără să fie deranjat de celălalt. “Malaysia truly Asia” este o realitate ce nu poate fi contestată şi cu greu poate fi găsită şi în alte zone. Poate Singapore se apropie de un mix asemănător.
Pentru mine Asia este a doua casă, am lucrat numai în această zonă şi în opinia mea are un potenţial important ce poate aduce beneficii importante României, mai ales în domeniul economic. Sigur depinde de noi dacă dorim să folosim acest potenţial.
➡ Ce schimbări s-au produs în privinţa relaţiilor diplomatice dintre România şi Malaysia din momentul în care dumneavoastră aţi preluat mandatul de Ambasador al României la Kuala Lumpur?
Constantin NISTOR: România şi Malaysia au o legătură diplomatică veche de peste 47 ani. Relaţia diplomatică a fost în mod constant foarte bună. Am cooperat pe plan internaţional în multe domenii cu rezultate foarte bune. Şi relaţia economică este utilă ambelor părţi. În acest domeniu au existat însă şi perioade mai modeste în ceea ace priveşte nivelul schimburilor economice. Sau înregistrat scăderi în perioada 1990 – 2005 atât datorită unor dificultăţi economice în România, dar şi în Malaysia (criza financiară din Asia). Este de reţinut că şi în perioada în care au există dificultăţi, schimburile economice s-au menţinut la un nivel rezonabil, nu au dispărut.
Obiectivul principal pe care îl urmărim în prezent este legat de atragerea de investiţii malaysiene în economia noastră, având în vedere potenţialul pe care această ţară îl are în acest domeniu. Malaysia este un investitor foarte prezent în Europa. De asemenea, este un centru important şi pentru sistemul bancar Islamic căutat din ce în ce mai mult, având în vedere potenţialul investiţional de care dispune.
Avem şi unele semnale încurajatoare, ce ar urma să se concretizeze la începutul lui 2016. Este vorba de o investiţie în domeniul alimentar de peste 20 milioane dolari. Este un prim pas care dacă va da rezultatele aşteptate vor fi urmate şi de altele.
➡ Care este cea mai puternică „verigă” în relaţiile diplomatice dintre cele doua state? Dar cea mai slabă?
Constantin NISTOR: Veriga puternică a relaţiei bilaterale este dată de buna cooperare în domeniul politic. Relaţia economică are nevoie de o atenţie specială din partea ambelor părţi. România a făcut unele propuneri concrete de revigorare a relaţiei bilaterale la care aşteptăm un răspuns din partea Malaysiei, cât şi propuneri asupra modului în care Kuala Lumpur vede evoluţia economică ulterioară a relaţiei noastre.
➡ Cum apreciați evoluția în ultimul timp a relaţiei dintre România și Malaysia, în special pe plan politic și economic?
Constantin NISTOR: Evoluţia relaţiei Romano-Malaysiene este una bună cu bune oportunităţi de creştere în perioada următoare mai ales în domeniul economic. Există interes de ambele părţi şi cu siguranţă că vom găsi noi căi menite să accelerăm atingerea acestui deziderat.
Aş dori să fac o mică remarcă. În atingerea obiectivelor economice urmărite de România în ţările ASEAN, ar fi util să beneficiem şi de sprijinul mass-mediei din România. În opinia mea ar trebui să renunţăm la catalogarea ţărilor ASEAN că “destinaţii exotice” în momentul în care au loc vizite ale oficialilor români (politic sau economic). Zona ASEAN a înregistrat creşteri economice remarcabile în ultimi 8-9 ani şi vor menţine aceste creşteri pentru o bună perioadă de timp.
Principalele economii din Europa sunt prezente în zona cu investiţii foarte mari (miliarde de euro) ce au fost posibile în primul rând ca urmare a unor contacte politice. Miniştrii germani, francezi, norvegieni, olandezi sunt prezenţi aproape lunar în Malaysia şi regiune pentru a promova interesele proprii, şi presa din aceste ţări nu consideră vizitele ca fiind “exotice”, ci utile creşterii schimburilor economice bilaterale.
Realizat de Vladimir Adrian Costea
