Rezumat:
[yasr_overall_rating size=”large”]
➡ Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de o carieră politică pentru a-şi valorifica potenţialul de care dispun?
Intrarea tinerilor în politică nu este o problemă simplă, ea fiind o problemă destul de complexă depinzând de foarte mulți factori care pot contribui la formarea unui tânăr ca om politic de succes: factori nativi, factori educaționali, mediul intern în care își desfășoară activitatea și mediul extern, respectiv cu cei care intră în diverse relații, cu oameni din diverse domenii, cu instituții, lideri politici.
Consider că pentru a intra în politică un tânăr trebuie să aibă această dorință, ea nefiind suficientă dacă nu deține și calități pe care trebuie să le posede un politician.
Dar, înainte de a intra în politică consider că este absolut necesar să-și desăvârșească studiile, nefiind suficientă absolvirea unei facultăți sau specializări în cadrul SNSPA sau la alte universități pe probleme de politică. Înainte de a urma cursurile unei facultăți politice la SNSPA sau la o altă universitate el trebuie să aibă o pregătire solidă în diverse domenii: economic, juridic, tehnic, etc., să lucreze efectiv într-o instituție publică sau într-o firmă privată și să fie reperat ca unul dintre cei mai buni specialiști în domeniul său, care poate fi promovat pe criteriul valorii. Un astfel de tânăr care are o pregătire profesională solidă și ”chemare” nativă pentru a face politică poate, după convingerile sale, să se înscrie într-un partid și să acceadă la funcții importante în politică, pregătindu-se în același timp și din punct de vedere politic la diverse universități sau la SNSPA.
➡ De ce au nevoie aceşti tineri pentru a obţine o funcţie cheie în administraţia locală şi centrală?
Tinerii dornici pentru a obține o funcție cheie în administrația locală și centrală au nevoie de o bună pregătire profesională, de cinste, corectitudine, dragoste față de oameni și de o nouă concepție că administrația locală și centrală, care să fie la dispoziția cetățenilor și nu invers așa cum se întâmplă la majoritatea instituțiilor publice în ultimii 26 de ani.
➡ Din experienţa dumneavoastră politică şi profesională, care a fost parcursul pe care l-aţi urmat pentru a ajunge prefect? Care consideraţi că au fost momentele “cheie” care v-au pregătit pentru această funcţie?
Din experiența mea mai mult profesională decât politică am ajuns prefect în urma unor analize extrem de serioase realizate de reprezentanții guvernului Văcăroiu, analizându-mi CV-ul, cât și parcursul diferitelor responsabilități, funcții pe care le-am avut de-a lungul timpului, toate obținute prin selectare și fără falsă modestie numai pe criteriul valorii.
Cred că după ”Revoluție”, evenimentele din anul 1989 când am îndeplinit mai multe funcții: Inspector General în cadrul Guvernului, Președinte la Direcția Teritorială a Fondului Proprietății de Stat, Decan al Facultății de Științe Economice în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” din Tg-Jiu, în urma examinării rezultatelor obținute s-a ajuns la concluzia că după un scandal declanșat politic între predecesorul meu și președintele PSD Gorj, Guvernul a hotărât fără o propunere politică că sunt omul potrivit pentru funcția de prefect și de a pune ordine la nivelul județului Gorj.
Totodată, s-a avut în vedere pregătirea mea profesională, parcursul meu profesional și mai puțin, din nefericire sau din fericire, cariera politică – care acum aceasta stă la baza tuturor numirilor în administrația publică centrală și locală.
De profesie sunt economist. Am absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea Economia Industriei Construcțiilor și Transporturilor din Craiova cu media 9, am absolvit cursul post-universitar la Academia de Științe Economice București – Eficiența Economică a Investițiilor cu media 10 în anul 1981, am absolvit cursurile pentru Cadrele de Conducere din Economie și Administrația de Stat din cadrul Institutului Central din București în anul 1982, la 36 de ani devenind doctor în economie, iar apoi urcând toate treptele până la profesor universitar.
Mi-am realizat și propria afacere în domeniul morăritului și panificației încă din 1993 și nu am avut niciodată contracte cu banii publici, cu statul. La toate acestea s-au adăugat și alte calități cunoscute de către fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, cunoscut ca un profesionist extrem de intransigent și exigent, un om drept și neimplicat în afaceri cu statul sau alte activități incompatibile cu cea de înalt funcționar public sau demnitar.
Cert este că prin preluarea funcției de prefect, cunoscând toate problemele județului am putut să dinamizez toate serviciile deconcentrate și să instaurez mai multă ordine și disciplină în cadrul acestora, deschizându-se foarte mult pentru rezolvarea problemelor cetățenilor.
Un prefect nu trebuie numit doar pentru faptul că este un bun jurist sau economist și nu trebuie luat de la sala Bingo din poziția de șef de sală și a-l face prefect sau de la firma la care a încasat sute de mii de euro din afaceri cu statul și multe alte asemenea numiri care s-au făcut strict pe criteriul politic și nu pe criteriul valorii.
Nu au fost promovați tinerii cu experiență din diferite instituții publice care s-au ocupat într-un fel sau altul în activități care au vizat județul, de altfel cum s-a procedat și în cazul promovării nu numai de prefect, dar și parlamentari, miniștri, secretari de stat, etc., înlăturând aproximativ total criteriul valorii și organizând concursuri mascaradă.
➡ Cum v-aţi raportat la Instituţia Prefectului în timpul mandatului? Care sunt principalele atribuţii ale prefectului, din punctual dumneavoastră de vedere?
Sigur că principalele atribuții ale prefectului sunt prevăzute în lege, între care aș aminti: respectarea legalității, monitorizarea hotărârilor consiliilor locale, consiliului județean, dar și a dispozițiilor emise de primarii localităților din județ și de președintele consiliului județean și în caz de încălcare a legii actele emise de aceștia să fie atacate în contencios administrativ. Desigur, prefectul conduce și Colegiul Prefectural din care fac parte toți șefii din serviciile deconcentrate și iau hotărâri care nu sunt imperative, ci consultative, de exemplu dacă o hotărâre nu este dusă la bun sfârșit prefectul nu are ce să îi facă, nici măcar o sancțiune, ca să nu mai vorbim de propunerea schimbării din funcție a celui vinovat.
Consider că atribuțiile prefecților au fost diminuate în mod incorect față de legislația anilor `93-`98 și chiar denumirea este una incorectă de Instituția Prefectului, denumirea corectă fiind Prefectura județului X, Y, Z așa cum de fapt este în Franța și Italia – Questura. Dar lucruri de genul acesta se întâmplă din 2004 când s-a ocupat de schimbarea legii la nivel de administrație un inginer, numit la M.A.I. pe criterii politice.
➡ Ce schimbări s-au produs în activitatea instituţiei din momentul în care dumneavoastră aţi preluat mandatul de Prefect al judeţului Gorj? Care sunt obstacolele pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a vă exercita atribuţiile în mod eficient?
Spuneam că Prefectul, fiind reprezentant al Guvernului în teritoriu este inadmisibil să nu cunoască la nivelul județului problemele tuturor instituțiilor deconcentrate ale administrației și chiar problemele economico-sociale ale județului respectiv.
De aceea, consider absolut necesar realizarea unei școli superioare de administrație pe specialitate în domeniul administrativ pentru funcționarii publici, înalții funcționari publici, pentru prefect și subprefect și nu cu organizare de cursuri de tip sarabandă, ci vin 2-3 zile la cursuri, peste o săptămână la fel, fiind în funcție… ei trebuie școlarizați înainte de a ocupa diverse funcții, înalți funcționari publici, primari sau alte categorii ale administrației publice locale sau centrale. Dar înainte de a urma aceste școli foarte problematic este selectarea lor pe criteriul valorii, cunoscându-se faptul că în ultimii 26 de ani acest criteriul a fost întors cu susul în jos, mai precis marea majoritate au fost parașutați și nu promovați pe trepte și niveluri ierarhice ca urmare a calităților sale profesionale.
În perioada mandatului meu de prefect m-am ocupat cu precădere de problemele și atribuțiile ce-mi reveneau, dar și de altele pentru că le cunoșteam foarte bine și necesitau urgență în rezolvarea lor, iar nicio Instituție nu se încumeta. Vă redau trei exemple:
Iluminatul public în anul 1996, deși județul Gorj este un județ producător de energie, la 70% din comune și localități era inexistentă. Mergând până la Timișoara și văzând iluminatul public din județul Caraș-Severin, la întoarcere am convocat directorul general al RENEL-ului, am discutat cu fostul ministru al economiei (industriilor) pentru a mă sprijini cu 15.000 lămpi pentru iluminatul public, iar directorului RENEL i-am dat termen ca în 6 luni să văd în centrele de comune din stâlp în stâlp câte o lampă, iar în sate din 2 în 2 stâlpi câte o lampă pentru iluminatul public. Acest lucru a fost realizat pe o distanță de 1.478 km în întreg județul Gorj.
Până la preluarea funcției de prefect muriseră 38 de noi născuți în orașul Rovinari de enterocolită ca urmare a amestecului apei potabile cu apa menajeră pe care mamele o consumau din cauza conductelor corodate. Am convocat directorul general al termocentralei Rovinari în luna august a anului 1996 căruia i-am stabilit clar înlocuirea tuturor conductelor pentru căldură în școli, spitale, grădinițe, etc. Până în luna octombrie a aceluiași an lucrarea a fost terminată. Am convocat directorul general al Regiei Lignitului căruia i-am stabilit clar să înlocuiască toate conductele de apă potabilă, dispunând să se lucreze în 4 schimburi de câte 6 ore. Din luna octombrie nu a mai decedat niciun nou născut.
Tot în același an am obținut aprobare pentru alimentare cu gaze a 13 localități de pe Valea Gilortului a orașului Turceni, a municipiului Motru prin Hotărâri de Guvern.
Iată deci că prefectul nu este un Don Juan să privească la o serie întreagă de probleme care trebuie rezolvate pentru cetățeni și să nu se implice, chipurile că nu sunt în atribuțiile lui. Legislația pentru Prefecturi trebuie clar schimbată și acordarea mai multor competențe pornind de la faptul că totuși până la urma prefectul a fost, este și va fi reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Concluzia este una singură – oamenii de valoare să fie valorificați și să se implice activ în rezolvarea problemelor cetățenilor cu drag de oameni.
➡ Care este cea mai puternică „verigă” în relaţia dintre Instituţia Prefectului şi Guvernul României? Dar cea mai slabă?
Mulți oameni se întreabă de ce unele localități sunt prost gospodărite, șanțurile nefăcute pe marginea drumului care atunci când plouă inundă gospodăriile sau localitățile, garduri dărâmate, iarba netăiată vara, dezinteres în dezăpezire lucru care determină îngreunarea accesului cetățenilor și a mijloacelor de transport, etc. Toate aceste probleme nu ar trebui să existe dacă ar exista prefecți capabili și să petreacă zilnic 5-6 ore în județ, să discute cu primarii și să aplice legea în fiecare domeniu. Nu se întâmplă așa fiindcă prefecții sunt numiți politic, nu-și fac datoria de prefecți, ci de partizani ai abuzurilor, neregulilor cu cei din partidul politic din care provin fie ei primari, directorii unor servicii deconcentrate, președintele Consiliului Județean, etc.
➡ Cum aţi interacţionat cu societatea civilă în timpul mandatului de Prefect?
Cu societatea civilă și cu partidele politice am interacționat cu mobilitate și seriozitate. Aveam stabilită o zi pe lună când mă întâlneam cu directorii ONG-urilor care reprezentau societatea civilă, dar pentru mine societatea civilă însemna toți cetățenii, iar eu zilnic 6-8 ore le alocam deplasărilor în teritoriu și întâlnirilor cu oamenii, cetățeni simpli, de unde-mi trăgeam cunoștințele și problemele pe care trebuia să le rezolv.
Cu partidele politice, cred că am fost primul prefect care am avut un protocol de colaborare cu toate partidele politice care atunci erau în număr de 27, nerefuzând unul să semneze acest protocol de colaborare ce viza strict problemele care erau atribuții ale prefectului, dar și probleme deosebite ale județului Gorj. O dată pe lună mă întâlneam cu Consiliul Consultativ al Partidelor Politice pe care eu l-am înființat.
În perioada cât am fost prefect să nu uităm faptul că la guvernare era PSD. Cred că și prin faptul că am fost singurul prefect apolitic, dar și prin tot ceea ce am făcut m-am bucurat de stima și respectul cetățenilor, iar cel care a profitat de pe urma mea a fost președintele PSD Gorj care la alegerile parlamentare și prezidențiale din 1996, singurul județ din Oltenia și Muntenia care a câștigat a fost județul Gorj.
➡ Cum apreciați evoluția în ultimul timp a instituţiei Prefectului în judeţul Gorj?
Așa cum am afirmat de atâtea ori, constat cu regret că nu există nicio evoluție la nivelul Instituției Prefectului care, susținând în continuare schimbarea denumirii pentru că utilizarea acesteia este inexistentă în limbajul dialectic între cetățeni și instituțiile publice ci numai în formă scrisă.
Deci, asistăm mai degrabă la o involuție a atribuțiilor prefecților și o degradare a funcției prin numirea a tot felul de politruci.
➡ Care au fost persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea dumneavoastră personal și profesională?
Au fost persoane care au contribuit la formarea și dezvoltarea mea profesională și politică de-a lungul timpului și în diverse situații, care au avut într-adevăr admirație față de realizarea criteriilor de performanță. În întreaga mea activitate m-am bucurat de promovări pe baza rezultatelor obținute la locul de muncă și al pregătirii mele profesionale și politice. Am avut totdeauna respect față de cei care mi-au acordat încredere promovându-mă în diferite funcții.
➡ Care sunt obiectivele dumneavoastră cu privire la cariera politică şi profesională, în următoarea perioadă?
În prezent sunt profesor universitar și vicerector la o universitate, iar din punct de vedere politic de 4-5 ani nu am mai făcut politică, însă am creat un ONG – Institutul de Investigații Publice și Politice unde sprijin societatea civilă în relații cu diverse instituții publice și sancționez cu sprijinul mass-mediei derapajele unor conducători ale instituțiilor publice sau ale partidelor politice.
Mi-e dor să reintru în politică, am așteptat și mai aștept dacă va mai apărea un partid patriot, oameni cu mai multă demnitate și drag față de propriul popor și care cu realism să se ocupe de problemele grave ale actualei Românii bolnave. Din nefericire, până în prezent nu avem așa ceva, dar mai aștept. Poate, poate… prin reformarea unor partide politice existente, poate prin apariția unora noi aș mai putea să-mi aduc modesta mea contribuție pentru mai binele semenilor mei.
Interviu realizat de: Vladimir Adrian Costea
[yasr_visitor_votes size=”large”]
