Rezumat:
În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu Doamna Corina Creţu, Comisar European pentru Politici Regionale, având ca temă mobilizarea fondului de solidaritate al UE (inundaţiile din România, Bulgaria şi Italia)
Care sunt, în prezent, comunitățile din UE cel mai susceptibil de a fi afectate de dezastre naturale?
În Europa, inundațiile reprezintă de departe cel mai mare risc natural. De altfel, tocmai inundațiile grave din Austria, Germania și Republica Cehă din 2002 au reprezentat punctul de plecare pentru crearea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE). De atunci, aproape două treimi dintre solicitările făcute de statele membre pentru care s-au alocat bani din Fondul de Solidaritate al UE au avut drept scop remedierea pagubelor cauzate de inundații. Aproape toate statele au solicitat sprijin financiar prin FSUE pentru îndepărtarea efectelor inundațiilor.
Care sunt problemele cu care se confruntă aceste comunități?
Dezastrele naturale, în special inundațiile, pot să afecteze grav statele membre sau comunități din diferite regiuni.
Imediat după producerea unor astfel de fenomene, apare necesitatea de a sprijini populația afectată – salvarea oamenilor, asigurarea unor condiții de cazare, rezolvarea problemelor de sănătate care pot să apară, etc. Sistemele de infrastructură de apă, energie, transport și telecomunicații sunt de obicei perturbate în astfel de situații. De asemenea, există și consecințe economice grave, pentru că se poate ajunge la întreruperea activității în diferite sectoare economice sau la închiderea unor afaceri, ceea ce poate să însemne concedieri, pierderea recoltelor sau reducerea gradului de utilizare a terenurilor agricole.
Probleme pot să apară însă și ca urmare a lipsei mijloacelor financiare pentru sprijinirea eforturilor de îndepărtare a efectelor unor dezastre naturale, iar lipsa banilor este resimțită mai ales la nivel regional și local.
Ce ar trebui să facă UE și statele sale membre pentru a implementa o strategie eficientă pentru a ajuta aceste comunități? Cum se descurcă UE cu riscurile asociate dezastrelor naturale? Care sunt dimensiunile multiple ale acestui fenomen?
În cazul producerii unor astfel de fenomene naturale, Mecanismul de Protecție Civila al UE este cel care poate fi utilizat în regim de urgență pentru măsuri de combatere a efectelor negative la nivelul unor comunități sau regiuni. Fondul de Solidaritate ajută la reducerea poverii financiare căreia trebuie să îi facă față statele membre pentru a acoperi costurile de urgență și operațiunile de recuperare pe termen lung.
Un dezastru poate lovi în orice moment. Nu putem preveni întotdeauna acest lucru, însă putem reduce daunele și, cel mai important, putem asigura siguranța cetățenilor noștri. De aceea sunt foarte importante politicile de management al riscurilor și dezastrelor. Multe dintre programele cofinanțate prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene pentru perioada 2014-2020 vizează investiții în direcția prevenirii inundațiilor și atenuarea impactului schimbărilor climatice.
Care sunt instrumentele pe care UE le poate mobiliza pentru a trata daunele provocate de dezastrele naturale?
În primul rând, UE sprijină măsurile pe care statele membre le iau în cazul producerii unor dezastre prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (MPCU), conceput tocmai pentru a permite asistență coordonată de la nivelul statelor participante pentru victimele dezastrelor din Europa și din alte țări. Acesta include toate cele 28 de state membre ale UE, precum și Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Acesta este condus de către Direcția Generală a Comisiei pentru Ajutor Umanitar și Protecție Civilă.
Orice stat membru afectat de o catastrofă naturală majoră – cum sunt, spre exemplu, inundațiile – poate solicita asistență prin intermediul MPCU. Asistența în domeniul protecției civile constă în ajutor guvernamental acordat imediat după producerea unui dezastru. Dincolo de asistența directă, UE sprijină și o serie de alte activități de prevenire și pregătire.
În al doilea rând, principalul instrument financiar pentru a ajuta la recuperarea pe termen lung a daunelor cauzate de catastrofele naturale este Fondul de Solidaritate al UE. Există și situații în care banii proveniți din Fondurile Structurale pot fi, de asemenea, folosiți pentru a ajuta la reconstrucția zonelor afectate. Totodată, pot fi acordate și ajutoare pentru sectoarele specifice, cum ar fi pentru agricultori, din Fondul European Agricol.
Care sunt obiectivele principale are Fondului de Solidaritate al UE?
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este unul dintre cele mai puternice simboluri de solidaritate în momente de nevoie. Sprijinul financiar acordat prin acest fond ajută comunitățile să revină pe linia de plutire. Fondul de Solidaritate al UE poate fi accesat în cazul producerii unor dezastre la nivel național sau regional, cu condiția ca statele să solicite asistență și numai dacă prejudiciul înregistrat depășește un anumit prag.
Începând cu anul 2002, acest fond a fost folosit în 67 de cazuri, statele membre apelând la asistență financiară ca urmare a unor inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secetă. Astfel, 24 de țări europene au fost sprijinite până în prezent cu o sumă de peste 3,7 miliarde de euro.
Care sunt grupurile țintă ale Fondului de Solidaritate?
Fondul de Solidaritate nu vizează grupuri specifice, ci mai degrabă anumite tipuri de situații de urgență și de operațiuni de recuperare pe care le poate finanța. Mai exact, acesta completează cheltuielile publice ale statelor membre pentru operațiunile de urgență necesare, cum ar fi refacerea infrastructurii, oferirea de cazare temporară și finanțarea serviciilor de salvare care intervin în zonele lovite de dezastre.
Care sunt beneficiile FSUE pentru România?
Din 2005 până în 2014, România a trimis 7 solicitări de asistență în contextul FSUE. Toate aceste solicitări au fost acceptate, iar ajutorul financiar de care a beneficiat statul român se ridică la 119 milioane de euro.
Banii au fost folosiți în principal pentru repararea și securizarea infrastructurii esențiale (apă, sănătate, educație și transport), pentru cazare provizorie, pentru servicii de salvare și pentru operațiuni de îndepărtare a pagubelor produse de fenomenele naturale.
Material realizat de catre Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity
