Rezumat:
[yasr_overall_rating size=”large”]
Reporter: Pentru început, vă rog să-mi spuneți ce noutăți aduce legea electorală pentru românii din diaspora și cine organizează alegerile în străinătate.
Cea mai mare noutate pe care o aduce noua lege a alegerilor parlamentare este introducerea votului prin corespondență pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. O altă noutate pentru alegătorii din diaspora o reprezintă posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral, cu facilitățile care decurg din aceasta, respectiv șansa de a vota de acasă, prin corespondență sau într-o secție de votare din apropierea locuinței. Cei care vor vota în secțiile de votare vor avea parte de o premieră absolută, reprezentată de utilizarea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, ceea ce înseamnă că toți votanții vor interacționa mai întâi cu un operator de calculator. O veste bună pentru românii care de regulă parcurgeau distanțe lungi până la secția de votare amenajată la ambasadă, la consulat sau la institutul cultural românesc: vor fi putea fi înființate secții de votare la cerere, pentru localitățile sau grupurile de localități unde sunt cel puțin 100 de alegători români înscriși în Registrul electoral.
Pe lista noutăților legislative pentru alegătorii din diaspora mai figurează Corpul experților electorali din străinătate, o bază de date creată și administrată de AEP, alcătuită din persoane admise pe bază de aviz sau examen, din rândul cărora vor fi desemnați de către AEP, prin tragere la sorți computerizată, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora. La alegerile parlamentare din acest an, cetățenii români din afara țării se pot implica nu doar în calitate de votanți, ci și ca experți electorali sau operatori de calculator în secțiile de votare.
Alegerile din străinătate care se desfășoară în secțiile de votare sunt organizate în principal de Ministerul Afacerilor Externe, iar AEP oferă sprijin instituțiilor responsabile. Principalele instituții responsabile cu organizarea alegerilor prin intermediul votului prin corespondență sunt Poșta Română și Ministerul de Externe.
În ce măsură va facilita dreptul cetăţenilor români de a vota?
După experiențele de la alegerile prezidențiale din 2014, când românii din diaspora s-au confruntat cu aglomerație și cozi interminabile la secțiile de votare, este evident că votul prin corespondență este o mare facilitate pentru ei. Nu e puțin lucru să poți vota confortabil, de acasă, în loc să te deplasezi la secția de votare și să pierzi timp prețios așteptând la coadă pentru a-ți exercita dreptul de vot. În plus, exercitarea votului prin corespondență este gratuită, nu presupune niciun cost pentru alegător.
Care sunt etapele pe care cetăţenii din ţară, respectiv din diaspora, trebuie să le urmeze pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă?
Votul prin corespondență poate fi exercitat doar de către cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate și care s-au înscris în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență. După cum vedeți, sunt două condiții cumulative pe care trebuie să le îndeplinească românii din străinătate care vor să voteze prin corespondență: să facă dovada, cu documente, că au domiciliul sau reședința într-o țară străină și să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru acest tip de vot.
Întreaga procedură presupune, pentru alegător, parcurgerea următoarelor etape: înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență, primirea documentelor necesare exercitării acestui tip de vot, documente expediate prin Poșta Română cu confirmare de primire, votarea propriu-zisă și expedierea plicului cu opțiunea de vot către biroul electoral pentru votul prin corespondență.
Revenind la etapizarea procedurilor pentru votul prin corespondență, aș vrea să detaliez în primul rând formalitățile pe care trebuie să le întreprindă alegătorul din străinătate pentru a se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Perioada de înscriere începe în data de 1 aprilie și durează circa cinci luni, mai precis până cel mai târziu cu 48 de ore după ce devine publică data alegerilor. Cum se procedează: se depune personal o cerere sau se transmite prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care se anexează o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.
Modelul cererii pentru înscrierea în Registrul electoral poate fi descărcat de pe site-ul Autorității Electorale Permanente sau al Ministerului Afacerilor Externe.
Îi încurajăm pe românii din afara țării să se se înscrie în Registrul electoral cu această opțiune, pentru a fructifica, fără efort și fără costuri, avantajele oferite de lege.
A doua etapă o reprezintă primirea documentelor necesare exercitării votului prin corespondență, expediate alegătorilor prin Poșta Română.
Ce documente vor primi și care este data limită până la care trebuie să le expedieze Poșta Română?
Poșta Româna va trimite, până cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor, la adresa de domiciliu sau de reședință indicate în cerere, următoarele documente:
- un plic exterior autoadresat, prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, pe care sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa lui de corespondenţă, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă și un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului. În acest plic vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
- un plic interior, complet alb, neinscripționat în vreun fel, prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă;
- certificatul de alegător;
- buletinul de vot prin corespondenţă;
- instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele necesare exercitării votului prin corespondență;
Documentele menționate sunt expediate de Autoritatea Electorală Permanentă către fiecare alegător.
Toată această corespondență este trimisă cu confirmare de primire. Vreau să precizez că persoanele care au confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență nu vor mai putea vota în cadrul unei secții de votare.
Care este rolul Poștei Române în organizarea votului prin corespondență?
Poșta Română are un rol major. Practic, această companie națională gestionează votul prin corespondență, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe.
Concret, Poșta Română asigură confecţionarea tuturor documentele necesare exercitării votului prin corespondență, transmite aceste documente către alegători și predă biroului electoral pentru votul prin corespondenţă plicurilor expediate de alegători. De asemenea, Poșta Română este în contact permanent cu operatorii poștali din țările de domiciliu sau reședință ale cetățenilor români, pentru a se asigura că plicurile cu voturile alegătorilor din străinătate vor ajunge intacte și în timp util la destinație, adică la biroul electoral pentru votul prin corespondență.
Ministerul Afacerilor Externe este responsabil de înregistrarea și procesarea în termen legal a cererilor alegătorilor români din străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență, iar AEP pune la dispoziția Poștei Române numele și adresele acestora, după înscrierea lor în registrul electoral.
Cum se votează efectiv prin corespondență?
Vreau să subliniez că AEP a demarat încă de la finalul anului trecut o campanie de informare pentru românii din străinătate, pe tema votului prin corespondență și a votului în secția de votare. Pe site-ul AEP, cei interesați găsesc toate detaliile consultând ”Ghidul alegătorului român din străinătate”. De asemenea, se pot documenta vizionând videoclipurile realizate de noi și publicate pe site-ul Autorității, pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de Youtube.
Reamintesc faptul că, în plicurile pe care le vor primi prin Poșta Română, alegătorii români din străinătate vor găsi instrucțiuni privind procedura efectivă de votare, care este una simplă.
- Pe buletinul de vot se lipește autocolantul cu mențiunea “VOTAT” pe patrulaterul cu candidatul sau partidul agreat.
- Buletinul de vot astfel marcat se introduce în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, care apoi se sigilează.
- Se completează certificatul de alegător, menționând data și semnând olograf.
- Se introduce plicul interior și certificatul de alegător în plicul exterior, care apoi se sigilează.
- Plicul exterior (care are deja prevăzute pe el datele de identificare ale Biroului electoral pentru votul prin corespondență) se depune la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală.
Facem un apel la alegătorii români din străinătate să nu lase pe ultima sută de metri expedierea plicurilor cu votul lor, pentru că acestea trebuie să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv.
În cazul românilor din diaspora care nu au domiciliu sau reşedinţa în străinătate, aceștia îşi vor putea exercita dreptul de vot prin corespondenţă?
Potrivit legii, la alegerile parlamentare pot vota numai alegătorii români care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate. Cei care nu dețin documente care să ateste acest lucru nu pot să-și exercite dreptul de vot.
În ce măsură votul prin corespondenţă va determina o creştere semnificativă a ratei de participare la vot?
Noi sperăm ca această facilitate creată de lege să aibă ca efect creșterea prezenței la vot. Dacă alegătorii români din străinătate au dovedit că au determinarea și răbdarea de a sta ore întregi la coadă pentru a vota la alegerile prezidențiale din 2014, atunci se presupune că acești cetățeni vor să se implice în deciziile care privesc viitorul țării, motiv pentru care vor fructifica această facilitate într-un număr cât mai mare. Este drept că este o premieră și că în general oamenii sunt sceptici când e vorba de ceva nou, dar noi îi vom informa permanent și le vom fi alături în tot ceea ce îi preoicupă în legătură cu acest tip de vot, astfel încât să conștientizeze că legea le oferă o mare oportunitate.
Având în vedere că vor exista în paralel două modalităţi de exercitare a votului: prin corespondenţă, respectiv la secţia de votare, care sunt mecanismele de îngrădire a posibilităţii fraudării alegerilor pe care legea votului prin corespondenţă le impune?
Există intrumente și elemente de prevenire a fraudelor electorale pentru ambele tipuri de vot. Toate plicurile și documentele pentru votul prin corespondență sunt prevăzute de către Poșta Română cu elemente de siguranță imposibil de falsificat, deschiderea plicurilor cu voturile prin corespondență se face în ziua votării, după ora 21,00, când biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare.
Cât privește votul în secția de votare, acesta este securizat prin sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, care va funcționa începând cu alegerile locale din acest an. Utilizarea acestui sistem informatic va bloca orice tentativă de fraudare a votului.
Care sunt instituţiile implicate în cadrul organizării alegerilor legislative din acest an? Care este rolul fiecărei instituţii implicate?
Pe lângă Guvern şi AEP, Poșta Română are un rol foarte important în managementul votului prin corespondență. Sunt însă numeroase instituții implicate în alegerile locale și parlamentare din acest an.: prefecţii, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, alte ministere şi organe de specialitate, fiecare cu rolul şi responsabilităţile sale. Guvernul stabileşte calendarul operaţiunilor electorale şi stabileşte măsurile tehnice şi cheltuielile necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor. Primarii, împreună cu prefecţii, asigură organizarea şi dotarea logistică a secţiilor de votare, iar Ministerul Afacerilor Interne asigură paza materialelor electorale şi a secţiilor de votare.
Ministerul Afacerilor Externe asigură identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi dotarea logistică a acestora, Serviciul de Telecomunicații Speciale împreună cu AEP asigură selecția și instruirea operatorilor de calculator din secțiile de votare. AEP coordonează activităţile autorităţilor locale privind secţiile de votare şi evidenţa alegătorilor, asigură selecţia, evaluarea şi instruirea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi verifică finanţarea campaniei electorale. Biroul Electoral Central, din care fac parte şi preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, asigură aplicarea şi interpretarea unitară a legii electorale. La nivel de resurse umane, în organizarea alegerilor locale şi parlamentare putem vorbi de peste 200.000 de persoane implicate.
Care sunt principalele riscuri pe care votul prin corespondenţă le poate genera asupra rezultatelor alegerilor, pe fondul uneii colaborări ineficiente între instituţiile implicate în organizarea alegerilor?
Colaborarea instituțiilor implicate în alegeri nu este o opțională, este o obligație stabilită prin lege și nu se reduce la îndeplinirea strictă a atribuțiilor legale, ci înseamnă comunicare și coordonare permanentă. Prin introducerea votului prin corespondență, avem pentru prima dată un model de colaborare între cetățeni și autorități pentru buna organizare a alegerilor.
Suntem optimiști că toate instituțiile implicate își vor îndeplini atribuțiile, inclusiv Poșta Română, introdusă în premieră în mecanismul managementului electoral, de la care așteptăm să gestioneze eficient relația cu operatorii poștali din țările în care locuiesc românii care optează pentru votul prin corespondență. De Poșta Română depinde ca plicurile cu voturile concetățenilor noștri să ajungă în timp util la biroul electoral pentru votul prin corespondență.
Vladimir Adrian Costea
[yasr_visitor_votes size=”large”]
