Rezumat:
– Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de o carieră diplomatică în Republica Coreea pentru a-şi valorifica potenţialul de care dispun?
După cum probabil că știți, diplomația este un instrument utilizat de puterea politică pentru atingerea obiectivelor sale în plan internațional pe cale pașnică. Aceasta se manifestă în diverse forme în zilele noastre. Cu alte cuvinte, cu toții suntem ambasadori ai statului nostru din momentul în care pășim în afara granițelor, iar tinerii trebuie să fie conștienți de puterea lor de a modela percepția cetățenilor altor state despre România prin ceea ce se numește diplomație culturală.
Pentru cei care își doresc să îmbrățișeze o carieră în diplomația de tip tradițional primii pași trebuie să fie îndreptați către Ministerul Afacerilor Externe, instituția care are responsabilitatea de a realiza politica externă a statului român. După obținerea statului de membru în corpul diplomatic și consular al României, oricine poate opta pentru îndeplinirea unui stagiu de reprezentare a țării noastre în Republica Coreea.
– De ce au nevoie aceşti tineri pentru a practica diplomaţia la cel mai înalt nivel?
Un bagaj de cunoștințe variat și stăpânirea limbilor străine de circulație internațională sunt indispensabile pentru navigarea mediului diplomatic oriunde în lume. Un diplomat trebuie să fie pregătit să interacționeze cu persoane care fac parte din cele mai diverse culturi iar urmare a interacțiunii să rămână sentimentul de familiaritate și dorința de revedere. Acestea sunt elementele care permit diplomatului să construiască un cerc de cunoștințe în statul de reședință și să își poată desfășura cu succes activitatea de promovare a intereselor României.
Datorită mediului internațional complex în care ne desfășurăm activitatea în secolul XXI, diplomația are aplicabilitate în mai multe domenii: politic, economic, cultural, parlamentar. Un bun diplomat trebuie să cunoască și să stăpânească toate aceste instrumente pentru a putea să asigure coerența imaginii României proiectată în statul de reședință.
SONY DSC
– Care sunt obstacolele pe care trebuie să le depăşească pentru a reprezenta România în Republica Coreea?
Un obstacol resimțit la primele contacte cu populația acestui stat este cel de comunicare. O bună cunoaștere a limbii coreene reprezintă un avantaj formidabil nu numai pentru realizarea obiectivelor strict administrative dar și pentru înțelegerea culturii coreene, atât de diferită în puncte esențiale de cultura europeană din care facem parte. Acest obstacol de comunicare generează altele, cum ar fi cel de relaționare cu populația autohtonă, lucru care poate afecta capacitatea de alcătuire a unui cerc relevant de relații.
– De ce aţi ales Republica Coreea? Ce v-a impresionat cel mai mult atunci când aţi ajuns pentru prima dată în Republica Coreea?
Opţiunea pentru misiunea diplomatică din Seul este motivată, atât de faptul că Republica Coreea rămâne deocamdată singura ţară asiatică cu care România a dezvoltat o relaţie bilaterală ridicată la nivel de Parteneriat Strategic – deci o relaţie dinamică şi cu o bună vizibilitate în mediul diplomatic – cât şi de caracteristicile geo-strategice complexe – şi, de accea, extrem de interesante – ale regiunii în care evoluează Peninsula Coreeană, percepute ca o provocare constructivă pentru orice diplomat.
Tabloul politico-economic și socio-cultural al Republicii Coreea este un cumul convergent de repere tradiționale si exigențe impuse de civilizația secolului 21, care să-i permită integrarea cât mai armonioasă în fluxul unei globalizări avansate, fără pierderea însă a notei specific naționale.
– Ce schimbări s-au produs în privinţa relaţiilor diplomatice dintre România și Republica Coreea din momentul în care dumneavoastră aţi preluat mandatul de Ambasador al României la Seoul?
Relațiile dintre România și Republica Coreea au evoluat semnificativ de la momentul stabilirii parteneriatului strategic și a Planului Comun de Acțiune. Aceste documente au avut rolul de a așterne fundația legislativă pentru perioada de construcție a încrederii reciproce pe care o traversăm astăzi. Practic, schimburile inter-umane, reuniunile între reprezentanți politici, economici și culturali din România și Republica Coreea au cunoscut o vitalizare în ultimii ani.
Probabil cele mai importante momente din punct de vedere oficial au fost vizita ministrului afacerilor externe român care s-a desfășurat în luna iulie 2013 și momentul jubiliar pe care l-am marcat la 30 martie 2015, atunci când s-au împlinit 25 de ani de ala stabilirea relațiilor bilaterale între România și Republica Coreea. Acestui eveniment am dedicat o serie de acțiuni economice și culturale, între care amintesc atât deschiderea unei expoziții despre revoluția română în colaborare cu The Korea Foundation și curatorul Simona Nastac, cât și degustări de vin românesc și mâncare cu specific românesc.
O măsură fără echivoc a consolidării relațiilor dintre cele două state, după un sfert de veac de la stabilirea lor, este numărul aflat în continuă creștere al schimburilor inter-personale. Am înregistrat tot mai mulți cetățeni români care călătoresc în Republica Coreea din diverse motive, dar în special ca turiști interesați de această cultură atât de diferită de cea cunoscută de noi. Totodată, am sprijinit universități sud-coreene interesate de atragerea de tineri români talentați, fiind semnate numeroase înțelegeri alături de universități din România pentru demararea unor inițiative de cooperare.
– Care este cea mai puternică „verigă” în relaţiile diplomatice dintre cele două state? Dar cea mai slabă?
O sumară analiză de tip SWOT a relaţiilor dintre România şi Republica Coreea pune în evidenţă – simultan – o foarte bună şi reciproc profitabilă cooperare economică şi, respectiv, o continuă provocare în încercarea celor două părţi de a se raporta la ritmurile globalizării şi la interesele politice care decurg din evoluţiile legate de acest proces.
– Cum apreciați evoluția în ultimul timp a parteneriatului strategic dintre România și Republica Coreea, în special pe plan politic și economic?
Schimburile comerciale dintre România și Coreea de Sud au ajuns la un miliard de dolari în 2013, iar aceasta cifră s-ar putea dubla până în 2016, potrivit estimărilor Ministerului Economiei. Datorită aplicării Acordului de Liber Schimb între Uniunea Europeană și Statele Membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, s-a constat o creștere a interesului companiilor sud-coreene pentru zona economică europeană. Bineînțeles că există, în acest context, și o sumă de companii sud-coreene care, fie își propun să extindă investițiile deja existente, fie să demareze noi proiecte, beneficiind, implicit, de noile spații industriale puse la dispoziție de țara noastră în perioada recentă.
Activitatea în domeniul economic-comercial a Ambasadei României la Seoul, și cu precădere a Biroului de promovare economică și comercială, este focalizată pe două componente majore: diversificarea și multiplicarea demersurilor investiționale sud-coreene în Romania și, respectiv, identificarea ferestrelor autohtone de oportunitate pentru mediul românesc de afaceri. Ambele direcții vizate impun un program riguros și consecvent de contacte active, în egală măsură, cu instituțiile guvernamentale de la Seoul și cu companiile sud-coreene interesate de România, atât la nivel decizional, cât și cu instanțe care dețin expertiza tehnică necesară. O preocupare constantă este, de asemenea, sprijinirea agenților economici autohtoni cu informații actualizate și detaliate despre mediul investițional românesc si despre avantajele pe care Romania le oferă ca poartă estică a Uniunii Europene.
– În contextul emergenţei terorismului şi a instabilităţii pe scena politică internaţională, cum ar putea fi îmbunătăţit Parteneriatul Strategic al României cu Republica Coreea, cu precădere pe linia diplomatico-militară?
Caracteristicile şi provocările pe termen mediu şi lung ale acţiunilor teroriste impun un spectru larg de demersuri politico-diplomatice, de la definirea unor linii de abordare şi de conduită la nivel politic internaţional, până la identificarea şi gestionarea efectelor colaterale negative asupra societăţii civile. Întreaga conjunctură nou creată impune o schimbare substanţială de paradigmă, ceea ce impune, nu doar expresia voinţei politice de a acţiona, ci – mai ales – crearea cadrului optim pentru realizarea demersurilor avute în vedere. Din această perspectivă, parteneriatul strategic – perceput ca un proces în continuă evoluţie – oferă cadrul propice de abordare a luptei împotriva terorismului pentru că beneficiază de o diversitate de intrumente eficiente de cooperare bilaterală şi se bazează pe un cumul de valori conceptuale comune. Experieţe recente în materie au dovedit că în combaterea terorismului etapa direct confrontaţională este, în mod necesar, urmată de cea de reconstrucţie post-conflict, menită să stabilizeze zona în cauză, context în care, pe lângă dimensiunea politico-militară, devin esenţiale implicarea societăţii civile şi a formatorilor de opinie.
Realizat de Adrian-Vladimir Costea
