Esti GOL cand NU ai bani!

TEMA ASTA M-a distrat la culme. Dar scriu ca sa fiu finalist :)))) Rad cu lacrimi :))) E la fel de creativa ca un logan care ruleaza cu viteza intr-o presa hidraulica inainte de a fi dat la casat :))) adik te poti misca liber intre un mm si 1,5 mmm :))) Rad si scriu, scriu si rad… So…La ce m-am gandit eu !? De exemplu, daca, si numai daca as vrea o franciza AVBS CREDIT  :))

E trecut de ora 2 si daca mai citesc de doua ori cerintele mor cu ele de gat :))) Vreau 10 puncte din oficiu sau ceva acolo sa nu am nota cu -minus plus penalizari :))) Dar sa scriem :)))

Cum spuneam, eu cunosc exact 7 tipuri de credite : credit cu dobândă fixă, credit cu garanție, credit fără garanție, credit în lei, credit în valută, credit nevoi personale, credit ipotecar.

DACA esti un tip ca mine care detesta cifrele pana in maduva oaselor si uraste sa calculeze poti folosi APLICATIA AVBS CREDIT.

IMPORTANT! Aplicația este disponibilă numai pentru smartphone-urile Android sau iOS. Descărcarea aplicației este GRATUITĂ, iar după instalare, pentru a fi funcțională, trebuie să introduceți codul unic 1234. Această aplicație îți permite să calculezi și să soliciți creditul mult-dorit :)))))

Si acum sa trecem la partea creativa… Promit sa fiu mai serios aici ca pana acum am ras pe mine :))))

GOL…Dacă aş scrie că sunt singur ar fi patetic, ipocrit şi fals….Nu sunt singur pentru că am două surori minunate, nu sunt singur pentru ca am amintiri care tanjesc sa le astern in aceste randuri, nu sunt singur pentru ca e suficient sa dau un telefon, doua, sa dau niste mailuri, sa intru pe facebook, sa socializez…Nu la aceasta singuratate ma refer…Cum spuneam, NU sunt singur…Sunt GOL…De ce gol? Pentru ca am rămas doar eu…o urmă…Sunt ca un pahar…gol…Fara bani esti gol!

În peisaj nu există nicio EA care să mă împlinească, care să îmi zâmbească…Cel puţin la acest moment atemporal…Crud de emefer, gol si plin de nimic, eter dizolvat in neant, ma simt captiv, conectat ca-n Matrix pana in maduva oaselor, pana in adancul creierului la tot felul de lanturi…Cu fiecare pas, cu fiecare clipa am impresia ca ma lovesc ca un bostan stricat de un zid de beton, ca un copil cu deficiente care se izbeste de nenumarate ori de acelasi scaun tamp care-i sta in cale….Orice pas fac, orice miscare pare ca ma salveaza, dar totul e efemer…si atat de labil e timpul care ma inconjoara…Ma intreb ca si Cypher din MATRIX…Oare de ce n-am luat pilula albastra de la inceput?

De ce nu am ales de la inceput un drum plin de ignoranta in viata, de ce nu am ales de la inceput un drum comun, cu un job comun, cu o viata comuna, de ce nu am ales de la inceput pilula albastra? De ce am vrut sa caut adevarul? De ce am vrut sa caut libertatea, iubirea, pasiunea? De ce am insistat sa fiu diferit, sa fiu EROUL, sa fiu Tezeu, sa fiu Old Shatterhand, sa fiu Anjin-San, sa fiu capitanul NEMIO, sa fiu BOGDAN DARADAN???

De ce????? De ce am vrut să iubesc până la sacrificiu, de ce am vrut sa las in urma lucruri, sa cred in lucruri, sa scriu, sa creez, sa compun? Acum sunt ca si NEO, m-am trezit din Matrix, am vazut adevarul, am iesit ca si prizonierul din pestera lui Platon, dar circumstantele m-au aruncat si mai adanc si acum nu mai vad umbre, vad doar intuneric, acum nu mai sunt doar intr-un cocon de tip placenta ci pur si simplu ma scurg si ma preling peste tot si nicaieri…Nu a mai ramas nimic din mine…doar gol…As vrea sa plec intr-o introspectie in propriile mele amintiri dar acum sunt blocat…Nu pot sa sar din acest capitol, nu pot sa ies…Am devenit propriul meu prizonier si imi este din ce in ce mai rau…si sunt mai gol, mai nimic, mai incapabil…Nu mai am aer sa respir, nu mai am motive sa respir…

Sunt intretinut circumstantial, sunt dator vandut propriului meu ego circumstantial, sunt parasit de toti si toate clipele mele sunt circumstantiale…Sunt momente fortuite, lipsite de sens, in care sclipesc ca un lampion care se inalta pe cer si arde si se stinge si cade in intuneric….QVO VADIS? Doar atat pot scrie…Doar atat pot simti…Sper sa prind clipa cand voi termina acest capitol si voi fotografia clipe din viata mea, din copilaria mea, din perioada cand, dupa ce am terminat clasa a-IV-a, am ajuns in clasele V-VIII la Liceul National cu Program de Atletism…

Voi povesti despre Cristina cu bustul ei generos, acum om de incredere la Bruxelles, o persoana foarte inteligenta, cu o personalitate puternica, voi povesti putin despre Amalia, voi aduce aminte despre Gabriel, prietenul meu de la gradinita, voi vorbi despre multi si multe fete asa, ca si trenul care trece prin gara si ma voi opri privirea asupra unui album Excelent din clipa cand aveam buletin de libertate si creativitate la Moroeni in judetul Dambovita…Doar toate acestea la timpul lor…Sunt GOL pentru ca NU am bani!?!…

scris pentru Spring SuperBlog 2015