Rezumat:
[yasr_overall_rating size=”large”]
Cristina Boncea este un Capricorn imprevizibil. Nascuta la 1 ianuarie, Cristina se considera o persoană încăpățânată, care nu vrea decât să scrie, iar cand scrie, declanseaza conflicte, reinventeaza paradigme si ajungi sa te intrebi daca ideea unei adolescente de 13 ani ahtiata dupa sex, droguri si violenta (personajul principal din cartea ei) e doar un produs SF sau astfel de cazuri denaturate se gasesc si in societatea moderna de astazi.
Locuiește în București, îi plac pisicile și orice ține de viața de noapte. Romanul ei a ajuns la partea a-III-a – ANTIDOTUL, dupa OCTOPUSSY si Becks la Scoala. Motto-ul după care se ghidează în viață este „Muncește așa de tare, încât idolii tăi să îți devină rivali”. Dar sa descoperim impreuna o carte cat o viata de om…
➡ Au trecut doi ani de la Octopussy, ai lansat deja volumul 2 si stiu ca pregatesti ultimul volum din trilogie. Ce poti sa ne spui despre cea de-a treia carte?
Cea de-a treia carte este cea care rezolva misterul propus de primul volum, Octopussy si anume tocmai aceasta boala mintala ce a pus stapanire, in mod real sau nu, pe membrii familiei Sugar. Fiind singura scrisa la persoana I, din perspectiva Hyenei, cu siguranta perspectiva oferita va fi una putin mai clara, ce va oferi, zic eu, toate lamuririle necesare si cerute de cititori. Aceasta carte, Antidotul, a aparut din nevoia de a avea un final, o concluzie si iar o eliberare, pentru mine ca scriitor, de povestea ce mi-a marcat debutul pe piata literara.
➡ Unde iti gasesti inspiratia pentru povestile personajului tau?
La inceput a venit din senin, eu gandindu-ma la cele mai traznite intamplari posibile si inspirandu-ma din cateva vise pe care le-am avut inainte de a incepe sa scriu. Apoi povestile s-au scris singure si s-au legat una de alta prin harul scriitoricesc, altfe nu pot sa-l numesc. Recunosc ca am uzat si de intamplari din viata mea personala insa cele trei carti sunt 70% fictiune 
.
➡ Azi ai peste 18 ani, poti sa scrii ce vrei, cum vrei. Te simti mai dezinhibata in limbaj atunci cand scrii sau nu simti nicio diferenta?
Nu simt nicio diferenta, mereu mi-a placut sa fiu un om „fara perdele”, „ce-i in gusa, si-n capusa” – ai prins ideea. Mi se pare o dovada de falsitate sa fi altcineva atunci cand scrii, in sensul de a folosi cuvinte care de fapt nu-ti apartin si am incercat pe cat posibil sa fiu eu 100% in fiecare propozitie, sa nu existe vreo diferenta intre Cristina adolescenta si Cristina scriitoarea pentru ca viata imita arta pana la urma. Nu cred ca varsta are vreo legatura, sper doar sa fiu poate si mai in cea mai bruta forma a mea pe viitor.
➡ Ce urmeaza dupa aceasta trilogie? Se poate trai din scris carti?
In Romania, clar nu, doar daca ai vreo zece best-sellere si iti place mediocritatea, din punct se vedere financiar. Dupa Octopussy, le-am promis cititorilor cat si celor de la editura o carte complet diferita ca stil, insa mai am mult de lucrat pana sa ma pun pe treaba si chiar nu vreau sa ma grabesc. As vrea sa fie o lucrare ce va dovedi oamenilor care m-au judecat dupa debut ca au gresit in privinta mea si chiar imi merit locul pe rafturile librariilor.
➡ Cum arata timpul tau liber atunci cand nu iti imaginezi viata personajelor tale?
„Un adolescent ca oricare altul” ar fi o minciuna, realizez asta. Pe langa viata asemanatoare cu a lui Becks si Hyena – centru vechi, baruri, narghilea -, timpul meu liber este impartit intre citit si iubit (oameni, locuri) – iar asta chiar ocupa mult timp. Sunt un om cu suflet de artist, ma simt mult mai bine facand orice noaptea, imi place sa exprimentez, sa cunosc, sa ma dezvolt. Personajele se nasc odata cu aceste trairi ale mele, de aceea nu ma blamez atunci cand stau prea mult in oras sau pierd timpul, in aparenta: asa se nasc cele mai frumoase povesti.
➡ Un mesaj pentru cititori
Va multumesc pentru sustinere si sper sa nu va dezamagesc pe viitor. Va astept la lansare pe 19 noiembrie la Gaudeamus, unde veti putea achizitiona toate cele trei carti publicate pana in prezent.
[yasr_visitor_votes size=”large”]
