Rezumat:
A venit iarna lui 23 decembrie 1989. E ziua mea. Dar nimeni n-are chef de asta.
Imagini psihedelice, flash-uri
septembrie 1989…
– Ceausescu PCR, Ceausescu PCR! Asa strigau in cor bunicii, parintii mei si unchiul Danut si unchiul Tavi, iar alaturi de ei era si surioara mea mai mica, Georgiana. Eram in comuna Rucar, un sat superb asezat ca intr-o caldare, cum spuneau bunicii, inconjurat de munti, de pasuni, sat prin care curge Dambovita precum suvitele unei fetite…Strigau ca sa ma incurajeze si ca sa rada de mine, evident. De ce? Pentru ca pe atunci eram balbait si un pic rrait si ii amuzam copios cand il imitam pe Ceausescu. De talentul meu aflase si primarul din comuna din acea vreme si nu s-a suparat pe mine sau pe ai mei. Am aflat mai tarziu ca era turnator la SECU.
-Drhragi tovarhrasi si prietini! Eu, cu puterhrea ce imi heste datha vrhreau sa fac ferhricit tot poporhrul rhroman si mai ales pe acesti cetateni onorhrabili din comuna Rhrucar…Ma opresc aici dar cred ca e usor de inteles de ce am scris cum am scris. Am incercat sa redau onomatopeic stilul inconfundabil al lui Ceausescu. Atunci bunicul zicea ca poate ajung politician, ca totul incepe cu o joaca.
Imagini psihedelice, flash-uri
– Mami, mami ce se intampla la televizor? N-am vazut pana acum filme cu impuscaturi pe TVR la ora asta.
Eram la Rucar, la bunici in vacanta de iarna si asteptam ziua de 23 decembrie sa implinesc sase ani. La televizor se auzeau impuscaturi, intuneric, il auzeam pe bunicul vorbind de teroristii rusi, de Revolutie, de Ceausescu…Simteam ca ceva nu e in ordine pentru ca daca pana mai ieri ma urcam pe marginea canapelei si il imitam pe Ceausescu, iar rudele strigau PCR, PCR, PCR…Astazi fetele lor erau incercanate, ganditoare si vedeam grimasele lor de dezgust cand auzeau de Ceausescu.
Instant m-am teleportat mental intr-o zi de vara, cred ca aveam putin peste cinci ani cand se anunta vizita unui secretar de stat al Partidului Comunist sau ceva pentru ca se inaugura nu stiu ce sectie la Combinatul de Fibre Sintetice Grulen din cartierul muscelean GRUI. stiu ca eram cu mama la Ceas cum se numeste si astazi statia de microbuze desi intre timp birtul de acolo a fost daramat si construita o biserica iar ceasul vechi a fost inlocuit cu Nimicul din fiecare din noi.
imi aduc aminte ca eram langa mama si erau o multime de oameni care fluturau drapelul tricolor si cantau Trei culori cunosc pe lume.. si aveau cartoane cu PCR. Se zvonea ca o sa vina Ceausescu pe acolo sa taie o panglica ceva. Nu stiu daca a aparut dar stiu ca dupa acea vizita lucrurile au mers bine pentru parintii mei. Daca inainte stateam intr-un apartament cu doua camere, la scurt timp, dupa ce a aparut si surioara mea Alita au primit un apartament cu patru camere.
– Ce se intampla bunicu? E Revolutie Bobica. Am scapat de Ceausescu. Vine alt comunist, Iliescu. Nu o sa mai fie ca inainte nimic. Dar nici mai bine, Era mai bine daca il aducea pe rege inapoi.
Cat de multa dreptate avea bunicul. Parca a fost vizionar. Martor al razboiului mondial din 1940, martor al curajului nebun al maresalului Antonescu de a recupera Basarabia din mana rusnacilor, martor al abdicarii Regelui Mihai I, martor al venirii comunistilor. Imi aduc aminte ca de ziua mea au aflat ca l-au prins pe Ceausescu pe la Targoviste intr-un elicopter. Ce cadou. Halal cadou. Mai stiu ca de Craciun in loc sa caut cadouri sub bradul din sufragerie ma uitam cu ai mei la televizor cum il judeca pe Ceausescu dupa care il impusca pe ea si pe Elena. #ATAT
0 gânduri despre „Amintirile mele de la Revolutie! 30 de ani de…altceva decat comunism”