Guvernul a căzut într-o zi când în unele părţi din România au început să cadă, timid, primii fulgi de zăpadă, îngropând simbolic activitatea nu foarte îndelungată a unui cabinet căruia sorţii nu i-au surâs încă de la naşterea sa. Ceea ce se naşte printr-un compromis pervers nu poate decât să se sfârşească printr-o criză profundă. O criză pe care mulţi dintre concetăţenii noştri nici nu o iau în seamă, considerând că politica este treaba politicienilor. Zăpada cade, căldură încă nu prea este şi când va fi, puţini vor fi cei care-şi vor permite luxul să o plătească. Atunci poate îşi va da seama toată lumea că politica nu este doar treaba politicienilor, ci este un demers civic care ne interesează pe toţi.

Guvernul a căzut! Ce a rămas? Pachete de legi pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea, dar care nu au apucat să fie încă puse în practică. De ce? Pentru că punerea lor în practică nu este un lucru care se realizează cât ai bate din palme, mai atunci când opoziţia face mereu trimiteri către Curtea Constituţională. Niciun om lucid nu cred că poate nega faptul că, la nivel teoretic şi principal, pachetele de reformă pe care guvernul Boc şi le-a asumat erau bune. Că erau formulate într-un mod mai puţin fericit şi că aveau grave lacune este o altă discuţie. Mă pot număra şi eu printre cei care susţin că acest guvern a fost cel mai incompetent din istoria post-decembristă a României. Dar acest lucru nu poate fi un pretex pentru a arunca România într-o profundă criză politică chiar înainte de alegerile prezidenţiale.

Guvernul a căzut! Ce urmează? Greu de anticipat! Dintre toate discuţiile sterile şi declaraţiile populiste a tuturor politicienilor, analiza cea mai bună mi se pare cea pe care făcut-o domnul Varujan Pambuccian: “Sunt trei formule in momentul de fata: un interimat pana la alegeri, cea mai proasta dar constitutionala formula; stabilirea, pe baza unei majoritati politice, a unei formule guvernamentale, ceea ce ar insemna un guvern puternic, dar ar fi pe o durata limitata; si a treia, nu foarte fericita, dar ar insemna un guvern puternic, un guvern de tehnocrati”….VEZI AICI CONTINUAREA

Concluzii

1. Prin aprobarea aceste moţiuni de cenzură, candidatura lui Traian Băsescu este compromisă (lucru care mă bucură.)

2. După alegeri se va constitui o alianţă PSD/PNL/UDMR care va avea majoritate în parlament.

3. Orice formă de guvern se va alege acum, va fi un guvern provizoriu, oricât de competenţin ar fi oamenii care-l vor compune. Cel mai probabil va fi aprobat un Guvern condus de domnul Klaus Johannis.

BY: DAN PATRASCU

Eu n-am avut nicio pretenție de la Emil Boc atunci când a fost desemnat prim ministru de către cei 30%. Nici de la PDL, nici de la PSD, nici de la alianța lor înduioșătoare. Guvernul trebuia să existe, în fruntea lui trebuia să fie cineva. Probabil că mulți dintre ei ar fi mai potriviți prin alte locuri, ba la Fornetti, ba într-un penitenciar, dar nu poți să te opui dorinței electoratului: oamenii aceștia au fost aleși să ne reprezinte. Inclusiv pe noi, cei care n-am votat sau n-am fi votat.

N-a trecut un an de la alegeri și Emil Boc a devenit una dintre cele mai plictisitoare imagini de pe micul ecran (dar și de pe monitor), ba chiar se bate cu puricii în care-o bagi pe dânsa când semnalul e prost. A-i urmări cuvântările e mai chinuitor decât să-ți târăști ouăle pe cărbuni încinși, zici că n-are nimic mai bun de făcut decât să ne tortureze cu aparițiile sale. Mintea mea s-a opus cu încăpățânare să-l priceapă pe Boc de fiecare dată când acesta a avut ocazia să se cațere la microfon, indiferent de ce-a avut de zis.

Marele merit al prim ministrului este că reușește să fie unul dintre cei mai talentați mâncători de rahat ai actualului Guvern, ba chiar aș forța nota încercând să-l bag undeva pe podiumul politicii postdecembriste. Îți vine să-l împuști, dar ți se taie atunci când îl ai in față. Emil Boc este omul perfect pe timp de criză pentru mizeria de țară în care trăim: e incompetent, dar nu arată asta în mod direct, reușește să pară cel mai responsabil om de pe planetă, are o voință reformistă cum n-ai mai văzut, vorbește de măsuri peste măsuri, decizii peste decizii, ce să mai continuăm, omul știe meserie. Ba chiar am văzut o ușoară atitudine dezarmată a presei și a opiniei publice la adresa lui, dar s-ar putea să mă înșel. Boc pare fie inatacabil, fie că are o soluție pentru orice.

Până în noiembrie avem destule de tocat, so stay tuned.

(preluat de pe alex-moca.net)