Recent a avut loc competiția națională de dezbateri academice în formatul World Schools, la Slănic Moldova. Aceasta face parte dintr-un proiect finanțat de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, care are scopul de a face cunoscut formatul WS în toată țara și care prezintă trei etape, printre care și această competiție națională la care am avut deosebita plăcere de a participa.

Gazda noastră a fost domnul profesor Ciprian Zaharia – președintele ARDOR Moldova, care a avut grijă ca toți participanții să se simtă extraordinar pe parcursul celor 4 zile. Aș dori să îi mulțumesc din partea tuturor participanților, atât dumnealui cât și directorului de turneu, domnului Mădălin Guruianu, pentru această experiență unică pe care ne-au oferit-o.

Am avut plăcerea de a întâlni debateri din  Cluj, Iaşi, Reşiţa, Botoşani, Focşani, Sfântu Gheorghe, Târgu Ocna, Buhuşi, Satu Mare, Constanţa și Buzău.

După cele 4 runde de vineri și sferturile de sâmbătă dimineață au fost determinate primele patru cele mai bune echipe din competiție. Locul III a fost ocupat de Botoșani Sunshine (Cristian Cercel, Loredana Bîrsan, Andreea Popovici) coordonați de doamna profesoară Petrune și de echipa Clujului (Alexandra Neag, Daniela Stircu, Anca Roman) cu Petean Alexandra coordonator. Marea finală a fost arbitrată de 7 arbitri, iar decizia a fost de 5 la 2. Cel de-al II-lea loc a fost ocupat de fetele din Reșița care au reușit să obțină și 3 premii în clasamentul individual, și anume Corina Grădinaru – locul 2 ; Laura Brăila – locul 5 și Diana Basaca – locul 8.

Dragi bucureșteni, pentru a nu vă mai ține în suspans vă spun că echipa Bucureștiului și anume elevii Colegiului Național „Ion Creangă,  coordonati de doamna profesoară Loredana Tuchilă au obtinut premiul I la această competiție națională de dezbateri academice. Bineînteles că nici noi nu ne-am lăsat mai prejos reusind să obținem premii și în clasamentul individual, și anume Ana-Maria Radoveneanu – locul 1 ; Bănuță Larisa – locul 4 și Stanbeca Theodor – locul 11.

Vreau să îi mulțumesc încă o dată domnului Ciprian Zaharia pentru eforturile depuse și cred că vorbesc în numele tuturor când spun că la Slănic Moldova ne-am simțit ca acasă!

Ana Maria Radoveneanu

Luna aceasta, studenții au posibilitatea să dezbată intr-o competitie adevărată. ARDOR Muntenia în parteneriat cu Asociația stundenților la drept – din Universitatea București – organizează o regională pentru tinerii stundenți pasionați de debate. Aceștia au ocazia de a dezbate teme anunțate pe loc (cu jumătate de oră înaintea meciului) în formatul American Parliamentary.

Cei care deja s-au înscris fac parte din cluburile Facultății de Drept, Facultății de Științe Politice și SNSPA. De asemenea pot participa și debateri neafiliați.

Porțile Facultății de drept vor fi deschise pentru amatori în data de 6-7 noimbrie. Semifinalele si finala vor fi duminică la orele 12:30 respectiv 15:00.

Câștigătorii regionalei vor pleca pe data de 25 noiembrie la Slănic Moldova, unde se va ține naționala.

Ana-Maria Radoveneanu

La sfârșitul anului școlar 2009/2010, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică în parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia au organizat un concurs de dezbateri academice după Modelul Karl Popper pentru tinerii liceeni din țară. Raluca Marlena Petrescu, reprezentantul ARDOR-ului cât și directorul de turneu la concursul din București a fost de acord să ofere un interviu în exclusivitate pentru Presa în Blugi, oferind astfel o imagine mai amplă asupra acestor concursuri de debate.

Reporter: Ştiu că aveţi o experienţă foarte mare în aceste dezbateri academice. Îmi puteţi spune cum a început cariera ta de debater şi ce v-a determinat să o alegeţi?

Raluca: Debate-ul a început ca o coincidenţă. In gimnaziu, doamna dirigintă tocmai întoarsă de la un stagiu în State, ne vorbea foarte mult la clasă despre debate, iar în liceu, am descoperit clubul de dezbateri academice. Pot spune că acela a fost momentul „naşterii” mele ca debater. Am început să merg la club, apoi la competiţii, iar  în clasa a X-a am participat la prima reuniune regională pe zona Moldovei, unde, în urma selecției m-am și calificat la naţională. Am fost extrem de fericită! De ce am ales să fiu debater? În primul rând nu cred că este o meserie/carieră. Este un lucru pe care simţi că vrei să-l faci sau nu; iar eu vibrez atunci când fac dezbateri. Oarecum, viaţa prinde o nuanţă aparte, străluceşte altfel. Cu toate acestea, chiar dacă alegerea a fost puţin egoistă, iată, anul acesta se împlinesc 8 ani de dezbateri.

Reporter: Se spune ca dezbaterile academice dezvoltă atât calităţile de oratorie ale unei persoane, cât şi spiritul de fairplay. Cum v-au schimbat pe dumneavoastră aceste dezbateri?

Raluca: Trebuie să recunosc, azi dimineaţă, trăgând cu ochiul la întrebările de la tine mi-am amintit de o întâmplare în care mi s-a cerut să vorbesc despre un proiect pe care il aveam in lucru pentru un partener, iar răspunsul meu a fost natural “Nu, pentru că nu mi se pare etic, e lipsit de fairplay.” Ce este drept, elementul etic a aparut în viaţa mea ulterior dezbaterilor; însă justeţea este un lucru elementar vieţii mele. Nu aş putea să fiu martora unui act de injustiţie, de lipsă de respect, de bun simţ. Aşa am tradus eu în realitatea zilelor noastre noţiunea de fairplay. Este o revoltă mult prea mare în interiorul meu, o luptă mult prea mare cu conştiinţa mea, încât nu pot să fiu martoră la aşa ceva, motiv pentru care reacţionez.

Reporter: Consideraţi că dezbaterile pot fi folosite ca un mod de exprimare în rândul tinerilor din zilele noastre?

Raluca: Cred că până la exprimare, dezbaterile sunt un mod de gândire, dar care din cauza iureșului pe care îl lăsăm în viețile noastre, își pierd menirea. De ce spun că e un mod de gândire? Înainte de a începe să fac dezbateri, umanistă fiind, aveam acel spirit boem, lucrurile păreau mereu înfloritoare. În momentul în care am început să practic regulat dezbateri, lucrurile au  căpătat o cu totul altă turnură:  ideile „erau obligate” să curgă,  să  se  lege între ele. Orice lucrare la care scriu, orice raport realizez, de fiecare dată, pornesc de la structura argumentelor si in fapt de la structura unui caz de dezbateri; e ceva cu care eu efectiv trăiesc în fiecare zi. Referitor la dezbateri, ca mod de exprimare, cred că e visul oricarui debater (om care face dezbateri) să le considere și să le resimtă în societate astfel. E benefic să ne ascultăm, pentru că de fapt aceasta este esenţa dezbaterii: să îl asculţi pe celălalt, să îi înţelegi poziția, să o respecți, chiar și atunci când îi oferi replică, totul în așa manieră încât să nu îl jigneşti.

Reporter: În legatură cu tema care a fost dezbătută  în cele două zile de concurs organizat în parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia, aceea a corupţiei: ce impact credeţi că are asupra tinerilor în general termenul sau fenomenul de coruptie?

Raluca: Competiţia şi-a atins scopul doar pe targetul proiectului, aceasta vizând elevii de liceu care au fost implicați în competiţie, care s-au documentat asupra noţiunilor de corupție mică/corupție mare/strategii de combatere/legislație specifică. Marea masă a tinerilor nu cred că a fost atinsă, adică nu simt o îmbunătăţire, nu am sentimentul că în urma mea vine o generaţie care „şi-ar tăia mâna numai să nu comită acte de corupție”. E dimpotrivă, sentimentul că înteleg că lucrurile se pot rezolva mai uşor aşa, „vestitul” „las´ că merge şi aşa” și că astfel fenomenul devine un „boule de neige”.

Reporter: Cum se organizează un astfel de eveniment educational si care sunt principalele criterii?

Raluca: Noţiunea aceasta de director de turneu îmi este uşor străină recunosc; din simplul motiv că prefer să fiu pur și simplu organizator. Instituţional vorbind însă, un director de turneu are două sarcini, în funcţie de cum îşi negociază activitatea cu partenerii şi/sau cu solicitanţii. El se ocupă de partea academică, adică gestionează tot de la arbitrii până la tabulare, şi/sau de partea de organizare logistică (sălile de dezbateri, consumabile, catering, etc). În cazul competiţiei pe care am coordonat-o  în Bucureşti a fost un fel de half-half. M-am ocupat puţin şi de sălile de concurs, însă, în principal de arbitri, de tabulare şi de concept. Care sunt criterile? În primul rând trebuie să ai un liceu gazdă, apoi sa te asiguri că vin echipe. În funcţie de numărul echipelor stabilești numărul arbitrilor. De obicei, echipele care se înscriu în campionat sunt însoțite de un arbitru. Cam acestea ar fi criterile pe scurt, plus faptul că mă  asigur că toată lumea îşi face treaba pentru care ”s-a responsabilizat” .

Reporter: Ţinând cont de faptul că echipele au fost începătoare, cum au decurs cele două zile de concurs si care a fost “nivelul de fairplay”?

Raluca: Nu există fairplay absolut ca  termen sau practică. Răpunsul acesta variază de la om la om. Probabil ca dacă i-ai întreba pe câţiva dintre colegii mei care nu au fost acolo vor spune că da, au dat dovadă de fairplay, pentru simplul motiv că un om care face debate ar trebui să dea dovada de ceva mai mult fairplay decât un non-debater. În egală măsură, dacă îi întrebi pe arbitri, îţi vor spune da sau nu, depinde de arbitrul cu care discuţi. Ca om care a avut o imagine de ansamblu, mi se pare că a fost un nivel al fairplay-ului la limita decenţei.

Reporter: Ce  înseamnă sa arbitraţi un meci de debate? Care este senzaţia când stiţi că puteţi să oferiţi o lecţie şi să învăţaţi în aceelaşi timp tinerii această artă a dezbaterilor academice?

Raluca: Mi-aş dori să fie o artă, însă consider că a ajuns o artă viciată. Debaterii au învăţat cum să se fofileze printre rigorile artei propriu-zise şi nu o mai fac la nivelul de artă, ci la nivel de robotism. Unii dintre ei, nu generalizez, chiar  dezbat robotic. Pur şi simplu vin şi îţi livrează nişte date, nişte analize, statistici. Tehnic vorbind își fac doar rolul și nu dezbat. Pentru mine a fi un bun debater e un dar aparte: ori îl ai şi atunci eşti unul dintre norocoşi, ori dacă nu, înveţi să-l cultivi. Acum ce înseamnă arbitrajul… în primul rând să ai încredere în cele două echipe, să realizezi că ei sunt actorii principali şi să le dai sanşa de a străluci pe scenă. Ca arbitru eşti  inexistent în dezbatere: asculţi, nu-ţi spui părerea, iar la sfârşit tragi linie – ( pot chiar glumi, spunând ca e mai mult un calcul matematic) vezi cine are trei argumente și cine are două, pe care apoi le cuantifici -dacă nu au făcut acest lucru vorbitorii III-. Cam asta înseamnă “a lua decizia”. Partea de feedback este cea mai solicitantă, aceea de a împărtăși din experienţa ta debaterilor. Sincer nu simt că învaţ ceva pe cineva, deoarce noţiunea de învăţare presupune ceva ce trebuie asumat de două părţi. Eu nu am, instituţional vorbind cadrul de la şcoală : eu – profesor vin să te învăț pe tine, deci tu-elev înveţi de la mine. Nu! Eu, ca arbitru, atunci când dau feedback fac recomandări, iar dacă tu-debater nu le simţi confortabile, atunci nu le preiei. Nu tot ceea ce fac sau ceea ce ştiu eu trebuie să funcţioneze pentru un alt debater. Eu încerc să deschid o fereastră către cunoaştere. Cam aşa lucrez eu, de pildă, dacă sunt la prima întâlnire cu echipa încerc să le creez panoramic o imagine asupra subiectului, iar ulterior încerc să intru pe noţiuni de tehnică, să îi „şlefuiesc”.

Reporter: Aveţi un mesaj de încurajare pentru tinerii debateri?

Raluca: M-am gândit mult la această întrebare, însă am decis să fiu spontană şi să le transmit să se încreadă  în argumente.

Ana Maria Radoveneanu

Zloteanu Gabriela are 16 ani si este clasa a10-a in Scoala Centrala din Bucuresti. Nascuta in zodia Racului, Gabriela este o persoana tandra, binevoitoare, sensibila si ambitioasa. In urma cu un an ea si-a inceput cariera de model si este foarte bucuroasa ca a luat aceasta alegere.

Reporter: Cum ai devenit model si care a fost motivul pentru care ai continuat acest lucru?

Gabriela: Eram intr-o zi obisnuita in drum spre scoala si a venit o tipa la mine, care ulterior mi-a devenit cea mai buna prietena si m-a intrebat daca nu cumva vreau sa fiu model. Eu prima oara am spus ca imi pare rau dar ma grabesc spre scoala. La insistentele ei am facut schimb de numere de telefon, iar la o saptamana ea m-a sunat si mi-a aranjat o intalnire cu managerul ei. Cand am fost la intalnirea cu managerul, acesta m-a placut foarte mult oferindu-mi un contract inca din prima zi. Tatal meu a vorbit cu un avocat sa vada daca e ok contractul, iar spre surprinderea mea chiar a fost. Motivele pentru care am continuat au fost ca ai parte de foarte multa distractie si cunosti foarte multe persoane noi.

Reporter: Foarte multe adolescente isi doresc inca de mici sa devina modele. A fost la fel si pentru tine, sau ai urmat acest drum doar pentru ca s-a ivit?

Gabriela: Cand eram mica si eu visam sa fiu model, mi se parea extraordinar si pot spune ca aveam si silueta potrivita. Dar in ultimii ani nu prea mi-am mai dorit asta  chiar deloc. Deci pot spune ca am facut-o pentru ca s-a ivit.

Reporter: Cine te-a sustinut de-alungul acestui an?

Gabriela: Parintii, putini prieteni, chiar si cei de la agentie care te sustin super mult, dar in mod special familia.

Reporter: Sunt foarte multe persoane ividioase in jurul nostru si foarte multe care ne vor raul in momentul in care reusim ceva cu adevarat important in viata. Relatia ta cu prietenii s-a schimbat?

Gabriela: La liceu am cunoscut o fata cu care eram foarte buna prietena, dar pe parcurs s-a schimbat. Cand am inceput sa calatoresc mai mult ea a devenit mai distanta si chiar batea apropouri foarte urate pe tema asta. Mai erau persoane care ma judecau doar din cauza asta, ceea nu mi se pare deloc corect.

Reporter: Pentru cine ai prezentat pana acum?

Gabriela: In luna martie am fost la Cluj Fashion Week si acolo am avut trei prezentari. Una a fost pentru Carmen Secareanu, una pentru un designer ucrainian Dora si am avut si pentru Universitatea din Lion tot acolo. Cam astea au fost cele recente.

Reporter: Ai un mentor in modeling pe care ti-ar placea sa il urmezi?

Gabriela: Nu, chiar nu am. Este bine sa fi tu in orice domeniu iti alegi.

Reporter: Ai un designer preferat pentru care ti-ai dori sa prezinti in viitor?

Gabriela: Ca orice model imi doresc sa ajung in strainatate sa prezint pentru Chanel, Dior si toate brandurile acestea mari, dar momementan sunt foarte multumita de prezentarile pe care le-am avut pentru ca sunt la inceput.

Reporter: Cum te descurci cu scoala si cu prezentarile? Cum ai terminat anul acesta in care ai fost boboaca?

Gabriela: Anul l-am terminat cu bine, slava Domnului. Din pacate modellingul imi ocupa mult timp deoarece am multe castinguri. La unele renunt pentru ca vreau sa imi termin studiile cu bine si chiar sunt dispusa sa renunt la cariera de modeling pentru a-mi termina scoala.

Reporter: Doresti sa iti faci intradevar o cariera din modeling?

Gabriela: Da, cat timp ma ajuta atat Dumnezeu cat si posibilitatile, chiar vreau sa continui cu asta pentru ca pana acuma totul a fost bine.

Reporter: Totusi, nu exista o facultate de modeling, spre ce te indrepti?

Gabriela: Eu as vrea sa fac o facultate in Londra care se bazeaza pe matematica, deoarece si acum sunt la profil real. Nu am niciun plan de vitor pana acum.

Reporter: Ai un mesaj pentru adolescentele care doresc sa se faca modele?

Gabriela: Daca chiar vor sa se faca modele trebuie sa fie curajoase, sa aiba putin tupeu, sa nu fie timide si le urez mult succes!

Ana Maria Radoveneanu

Radoveneanu Ana-Maria are 15 ani şi învaţă la Colegiul Naţional “Ion Creangă”. Născută în zodia Leului, Ana este o persoană încrezătoare în proprile forţe, ambiţioasă, sociabilă şi ştie cum să îşi reprezinte interesele. Este pasionată de media deoarece îi place să ştie ceea ce se întâmplă în jurul ei si are o curiozitate nativa pentru tot ce e nou.

Reporter: De ce media?

Ana R.: Media este peste tot in jurul nostru, reprezinta realitatea. Un om neinteresat de media, nu traieste in prezent sau refuza realitatea. Eu sunt de parere ca este foarte important sa stii ce sa petrece in jurul tau, iar atunci cand gasesti o meserie care sa sa se refere la asta, nu vad de ce ai refuza-o. Un job in presa mi se pare unul ideal.

Reporter: Stiu ca recent ai absolvit modulul de Jurnalism din cadrul ASD. Ce ai reusit sa aplici pana acum din curs in viata de zi cu zi?

Ana R.: Dupa absolvirea modulului de Jurnalism in cadrul ASD am inceput sa fiu mult mai atenta la tot ce se intampla in jurul meu si sa apreciez mai mult un articol dintr-un ziar bine scris. Am invatat foarte multe la acest curs si indiferent de ce mi-as alege sa fac, stiu ca pot aplica cu incredere cunostintele din cadrul modulului de Jurnalism din cadrul ASD.

Reporter: Ai un mentor in media fie ca vorbim de un reporter sau de o prezentatoare de stiri?

Ana R.: Nu, nu am un mentor in media. Nu consider ca acest lucru este punctul cheie in momentul in care ma decid sa aleg o cariera legata de media.

Reporter: Daca ar fi sa lucrezi intr-o televiziune ce televiziune ai alege si de ce?

Ana R.: Probabil as alege ProTv pentru ca mi se pare una dintre televiziunile serioase si pe langa asta au si un rating destul de mare.

Reporter: Daca ai avea emisiunea ta cum s-ar numi?

Ana R.: Ca sa fiu sincera, la asta nu m-am gandit niciodata. Nu stiu cum s-ar numi emisiunea mea, dar sunt sigura in legatura cu temele pe care le-as aborda: moda si gossip probabil . Am observat ca lumea este foarte captivata de genul asta de emisiuni, iar noi trebuie sa ne conformam si sa facem ce se cere ) in masura limitelor moralitatii…

Reporter: Un mesaj pentru cititorii presainblugi

Ana R.: In primul rand sa ne citeasca in continuare si sa isi urmareasca visele. Este foarte important sa ne atingem punctul nostru cel mai inalt si sa reusim sa facem ceva odata ce-am ajuns  in varf.

Fenomenul “Twilight” a luat amploare în ultimii doi ani, atât în România cât şi în întreaga lume. Robert Pattinson şi Kristen Stewart au câştigat foarte mulţi fani, fiind unii dintre cei mai iubiţi actori ai momentului.

Media Pro susţinută de Primăria Sectorului 2 s-au mobilizat în scopul aducerii la Bucureşti a actorilor. A fost un eveniment fără precedent la noi în ţară, cea mai mare întâlnire a fanilor Twilight din România: Convenţia Amurg.
Ca nişte fani veritabili, aceştia s-au întâlnit la ora 17:00 pe Bulevardul Unirii “înarmaţi” cu pancarte şi steguleţe, banderole şi insigne. De aici au început să mărşăluiască până la Parcul Naţional, mai exact la Centrul Cultural “Mihai Eminescu” unde au putut viziona gratis primele două părţi ale seriei “Amurg”.

Atât pe pancarte cât şi pe steguleţe erau trecute mesaje precum “Dracula loves Twilight”, “We want you in Romania” sau “Dracula wants to meet you”. De asemenea în timpul drumului spre Parcul Naţional aceştia strigau fel de fel de mesaje, cel mai des fiind: “Eduard, Bella şi ai lui sunt vampirii neamului!”

Odată ajunşi la amfiteatrul “Mihai Eminescu”, a fost înregistrată cea mai zgomotoasă pledoarie cu scopul aducerii actorilor din Amurg în România, aceasta urmând să fie trimisă chiar la Hollywood.

Acest eveniment a fost organizat în primul rând pentru fani, care au avut ocazia pentru prima dată să se întâlnească într-un numar atât de mare şi de asemenea să urmărească împreună primele două părţi ale seriei “Amurg”. Sperăm că vor reuşi să îi convingă pe idolii lor să vină în România în 2011.

Reportaj realizat de Ana Maria Radoveneanu

Constantin Andreea Alexandra are 14 ani şi învaţă la scoala “Emil Racoviţă” nr. 93. Nacută în zodia peştelui, Andreea este o persoană complexă, întelegătoare şi prietenoasă. Cu aproximativ un an în urma, prietenii au început să îi spună Jolie datorită asemănării ei cu Angelina Jolie. Are două mari pasiuni: modellingul şi street dance-ul. Cum se împacă cele două, ne va spune chiar ea.

Reporter: În majoritatea cazurilor, atunci când un copil la o vârstă fragedă se apucă de o anumită activitate, părinţii au o oarecare implicare în alegerea acesteia. Este şi cazul tău?

Andreea: Da,bineînţeles. Atunci când m-am decis că vreau să urmez o carieră în modeling cât şi în street dance, părinţii mei au fost primi care au aflat şi nu s-au opus nici o secundă, ba chiar m-au sprijinit şi susţinut în tot ceea ce am făcut, dar mi-au zis că într-o carieră de success trebuie să faci compromisuri şi că v-a trebui să ştiu unde să mă opresc sau ce să ocolesc.

Reporter: Când ai început să faci modelling? Dar street dance?

Andreea: Modelling am început să fac cu un an în urmă, iar street dance în urmă cu jumătate de an.

Reporter: Ştiu că ai colaborat cu Best Models. Cum a fost această colaborare şi ce beneficii ţi-a adus?

Andreea: Colaborarea cu Best Models a fost una bună pentru că managerii agenţiei m-au plăcut de la început, chiar în cele 3 luni de cursuri devenisem preferata lor. Au fost şi beneficii chiar în timpul cursurilor au venit 2 fotografii la sala Dalles acolo unde se desfăşurau cursurile şi m-au văzut. De atunci am tot lucrat împreună pentru diferite sedinţe foto şi chiar mi-au spus că oricând doresc un nou shooting sunt disponibili. Pe lângă beneficile profesionale mi-am făcut şi câştigat prieteni.

Reporter: Pentru a fi model ai nevoie de eleganţă şi gingăşie în aceelaşi timp. Pe de altă parte la street trebuie să fi oarecum opusul. Spune-mi cum reuşeşti să le faci pe amândouă, fiind în aceelaşi timp şi bună?

Andreea: Nu oarecum opusul, ci chiar opusul. Mereu am fost foarte feminină şi aici intră tot. Dar pe langă eleganţă sunt momente când vrei să fi doar în lumea ta, să nu-ţi pese de nimic, să fi tu însuti, să fi pur şi simplu relaxată, iar street dance-ul asta oferă. Cum zicea şi coregraful meu: “Street dance-ul provine din stradă dar vine din inimă!”

Reporter: Dacă nu ar fi fost street dance, ai fi ales alt dans?

Andreea: Cu siguranţă nu. De mică m-au fascinat mişcările lor libere, fără teamă că o să greşeşti, deşi când e vorba de un show trebuie să fi impecabil, dar atunci când repeţi şi exersezi trebuie să fi doar un fular.

Reporter: Te-ai gândit să faci o carieră din modelling sau street dance?

Andreea: Da, întotdeaua când mă apuc de ceva nu o fac pentru o perioadă, mai ales dacă îmi place ceea ce fac. Nu las nimic neterminat, însă viaţa de model cât şi de dansatoare vor fi pentru mine un job secundar pe care îl voi face cu plăcere şi daruire de fiecare dată.

Reporter: Ce alte pasiuni mai ai?

Andreea: Aşteptăm întrebarea asta. Păi îmi place să scriu, să aşez pe o foaie de hârtie o parte din sentimentele şi trăirile mele. Scriu când sunt fericită, compunând citate despre ceea ce eu simt, încercând să îi fac pe ceilalţi să înţeleagă şi să vadă lucrurile bune din viaţă şi scriu când sunt tristă, însă învăţându-i o altă lecţie: să se ferească de partea urâtă a lucrurilor.

Reporter: Dacă vei continua cu modelling-ul, până unde ai vrea să ajungi?

Andreea: Cu siguranţă voi continua, şi aici o sa folosesc un citat compus de mine: “Ţinteşte spre lună, chiar dacă nu vei strălucii, măcar vei fi printre stele.“ O să ajung până acolo unde nu trebuie să pun la bătaie integritatea mea.

Reporter: Ai un designer preferat pentru care ţi-ai dori să prezinţi?

Andreea: Un designer preferat nu am,dar dacă ar trebuii să aleg unul din România acela ar fi Cătălin Botezatu şi da, mi-aş dori să prezint pentru el,pentru că pe lângă statura de designer este şi un om minunat.

Reporter: Daca ai avea posibilitatea de a o lua de la inceput ai schimba ceva?

Andreea: Nu aş schimba nimic, pentru că la momentul respectiv când am luat o decizie eu am crezut că e cea mai bună şi dacă am greşit vreodată, aceea greşeală m-a ajutat în viitor. Deci un “nu” categoric.

Ana-Maria Radoveneanu

Ioana Gherghina are 16 ani şi învaţă la Colegiul Naţional “Ion Creangă” din Bucureşti. Născută în zodia Capricornului, Ioana este o persoană loială, practică, care se orientează spre succes. Marea ei pasiune este muzica. Încă de mică a reuşit să arate lumii talentul ei de a cânta şi să transmită acesteia energia ei pozitivă. Nume de scena: Elektra.

Reporter: Cum ai trecut peste acest an în care ai fost boboacă?

Ioana: Am trecut în clasa a X-a şi chiar dacă a fi boboacă este un sentiment plăcut, au fost şi câteva lucruri care mi-au displăcut, cum ar fi colectivul clasei. În general a fost foarte frumos, am trăit experienţe de neuitat alături de prietenii pe care mi i-am făcut la liceu dar mi-ar plăcea să fie o atmosfera mult mai caldă.

Reporter: Eşti plină de energie în momentul în care intri pe scena. Cum a început această pasiune a ta?

Ioana: Am început să cant la varsta de 10 ani şi nu aş vrea sa încetez, ba chiar mi-aş dori să fac o carieră din muzica. Da, într-adevar sunt plină de energie pentru că îmi place ceea ce fac şi mă stimulează foarte mult acest lucru.

Reporter: Am observat că toată lumea te felicită în momentul în care cobori de pe scenă. Toţi sunt foarte multumiţi de prestaţia ta în timpul spectacolelor. În ce manieră contează aceste lucruri pentru tine?

Ioana: Faptul că oamenii mă felicită şi îmi sunt alături este un lucru foarte important pentru mine, mă ajută să am încredere şi îmi dă speranţă să merg mai departe, pentru că parerea publicului este una dintre părerile care conteaza cel mai mult.

Reporter: Crezi că viaţa ta ar fi diferită acum fară muzică?

Ioana: Da, consider că viaţa mea ar fi diferită pentru că datorită muzicii am legat prietenii şi prin muzică îmi pot exprima cel mai bine sentimentele faţă de tot ceea ce mă înconjoară.

Reporter: I-ai încantat pe cei prezenţi la Gala Balurilor 2010 cu melodia “Bad romance”. Cum a fost publicul de acolo? Cum te-au primit?

Ioana: Sincer nu mă aştptam să mă primească atât de călduros. Faptul că am ajuns aici a fost de asemenea o experienţă şi totodată o încurajare deoarece publicul era alcătuit majoritar din adolescenţi.

Reporter: La ce alte evenimente de genul acesta ai participat? Atmosfera a fost diferită faţă de Gala Balurilor?

Ioana: Da, am mai participat la evenimente de acest gen, mai exact am susţinut recitaluri la diferite concursuri de muzică uşoară şi publicul a fost la fel de multţumit de felul în care m-am prezentat pe scena.

Reporter: Ce premii ai obţinut la aceste concursuri de-a lungul timpului?

Ioana: De-a lungul anilor am evoluat foarte mult, întrucât am obţinut 4 trofee, 14 premii I, 20 de premii II şi 7 premii III

Reporter: Să presupunem că peste noapte vei avea un success incredibil. Crezi în durabilitatea succesului prematur?

Ioana: Având în vedere cât am muncit în toţi aceşti ani de când mi-am început cariera muzicală, aş crede, deoarece am o experienţă destul de mare şi cred ca m-aş descurca cu uşurinţă într-o astfel de situaţie.

Reporter: Majoritatea oamenilor au un model pe care-l urmează-n viata. Care este modelul tău pe plan muzical? Dar în viaţa persoanală?

Ioana: Pe plan muzical, sunt două modele de urmat, cele care ies în evidenţă mereu : Beyonce şi Lady Gaga, deoarece atunci când îşi fac apariţia într-un show muzical se fac plăcute în primul rând prin felul lor de a cânta. De asemenea ele şochează prin vestimenţatie şi piesele pe care le interpretează. În viaţa personală, aş avea un “model” de urmat, acesta fiind cel mai bun prieten al meu pe nume Ştefan. Este incredibil, mă ajută mereu şi îmi este alături. Este tot timpul cu capul pe umeri şi ia decizii în mare parte foarte bune cu privire la ceea ce vrea să facă în viată. Sincer, îl iubesc şi mă simt mândră că îi sunt amică.

Reporter: Toată lumea spune că în perioada adolescenţei ne întâlnim marea dragoste. Muzica a reprezentat un impediment în acest lucru? Crezi că va reprezenta vreodată?

Ioana: Nu pot spune că niciodată nu mi-a plăcut de cineva din domeniul muzicii, dar timpul nu este pierdut. În unele cazuri muzica a reprezentat un “obstacol” dar nu consider că ceea ce mi-am ales să fac va putea fi cu adevărat un impediment.

Reporter: Când suntem mici visăm la Feţi Frumoşi, la castele şi tărâmuri fermecate. Cum arată lumea ta de basm în viitor?

Ioana: Consider că fiecare îşi face până la urmă un plan de viitor, iar eu mi-aş dori în primul rând să fac o carieră din muzică. Mi-aş dori să mă regăsesc la fel de energică şi în viitor şi să pot să mă bucur la fel ca şi până acum de momentele minunate petrecute în preajma celor dragi care mă susţin în tot ceea ce-mi propun să fac. Cu alte cuvinte pot spune că muzica reprezintă lumea mea de basm.

An Maria-Radoveneanu

Asociaţia Pro Democraţia împreună cu Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică, au organizat in acest week-end un concurs de dezbateri academice pentru liceenii din Bucureşti.

Concursul s-a desfăşurat la C.N. “Spiru Haret” şi au participat mai multe licee, cum ar fi “Tudor Vianu” , “I. L. Caragiale”, “Spiru Haret”, “Ion Creangă” , “Media”  şi “C. A. Rosetti”.  Echipele de tineri talentati in arta oratoriei au avut de comentat pe marginea temei “Actele de corupţie mică sunt la fel de grave ca actele de corupţie mare!?”.

Unele licee au intrat în concurs cu una, două sau chiar trei echipe. Primele patru echipe clasate s-au întâlnit duminică, 6 iunie, pentru a dezbate moţiunea “În România sunt justificate măsurile de toleranţă “0″ pentru actele de corupţie, în scopul combaterii acestora”.

Locul I, respectiv locul II vor merge la faza naţională care va avea loc în septembrie 2010. Echipa C.N. “I.L.Caragiale” a ieşit pe primul loc, mergând la naţionale împreună cu o echipă a C.N. “Spiru Haret” care s-a clasat pe locul II.

Următoarele locuri au fost ocupate de C.N. “Ion Creanga” (locul III) şi o alta echipa a liceului gazdă (locul IV)

Elevii au avut posibilitatea de a-şi demonstra calităţile de oratori şi de a-şi expune punctul de vedere în legatură cu actele de corupţie, prezente atât de frecvent la noi în ţară şi nu numai. Aceştia, cât şi arbitrii au dat dovadă de fairplay şi corectitudine.

Proiectul asociaţiei Pro Democraţia “Tinerii împotriva corupţiei” nu s-a încheiat, mai multe detalii puteţi găsii pe  www.tinericorecti.ro si pe www.onlinestudent.ro

Ana Maria Radoveneanu

După isteria pe care a provocat-o în întreaga lume destrămarea grupului RBD, pentru fanii fideli iată şi o veste bună: ANAHI va concerta în această primăvară la Bucureşti!

Concertul face parte din turneul de promovare a albumului “Mi Delirio”, primul album solo lansat după despărţirea trupei RBD (2009). Kompas Events, AC Teocta si Project Events, anunţă oficial că evenimentul va avea loc pe data de 13 martie 2010, începând cu ora 20.00, la Sala Palatului din Bucureşti.

Turneul a început pe 5 decembrie 2009 şi va dura până în mai 2010 şi va cuprinde ţări ca Argentina, Mexic, Statele Unite, Columbia, Venezuela, ţări din America Latină, România, Slovenia, Croaţia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Italia, Spania, Republica Dominicana şi Puerto Rico. Show-ul absolut incendiar pe care îl va prezenta carismatica solistă va fi o surpriză pentru toţi cei care vor fi prezenţi la concert.

Anahi a fost timp de mai mulţi ani imaginea unei cunoscute mărci de răcoritoare şi a jucat în diferite filme şi telenovele. Telenovela Rebelde, în care ea a deţinut unul dintre rolurile principale, s-a bucurat de un succes nebănuit, depăşind frontierele şi ajungând să fie transmisă în toată America Latină şi Statele Unite, dar şi în ţări ca Spania, România, Serbia, Slovenia şi Germania, precum şi în ţări din Orient. Datorită succesului telenovelei, a luat fiinţă grupul RBD. Alături de colegii săi Dulce María, Maite Perroni, Alfonso Herrera, Christopher von Uckermann şi Christian Chávez, Anahi a înregistrat cinci albume şi trei DVD-uri care s-au vândut în milioane de exemplare în întreaga lume.

Înainte de a se implica în proiectul RBD, Anahi a mai lansat trei albume solo: “Hoy Es Manana” (1996), “Anclado en Mi Corazon” (1997), “Baby Blue” (2000) şi o ediţie specială a albumului “Baby Blue”, intitulata “Una Rebelde en Solitario” (2006). Preţul biletului variază de la 500 Ron până la 50 Ron, iar biletele pot fi achiziţionate de la Sala Palatului Bucureşti.

Ana Maria Radoveneanu