scrisoare in versuri si versuri in scrisoare de la Cezar
Imbrac,
o rama neagra
intr-o coala cenusie…
Scurg,regretul
si-l presar intre aceste patru colturi,
imbacsite de dezamagire si,
incununate de dispret.
Imbacsit de regrete si,
incununat de durere
ma port catre-un cuvant imbibat cu tristeti;
{ma port spre o clipa inecata,
inecata in nisipul muntilor }
-Destinul mi-a pus…nemurirea la incercare facandu-ma om…
lasandu-ma aici, in mizerie si sange;
Odata cu mine a lasat si intunericul,
a lasat adevarul si regretul-
Acum….
acum imi privesc tacerea din ochii
privind regretul…privind cerul…privind;
si cata mila,
si cata mila se risipeste in greata si dispret…
Veti rosti cuvintele mele
rostindu-mi nemurirea…
Si veti striga in pustie adevarul,
strigand intr-un regret.
Chemati trecutul
sa arda uitarea,
sa arda pacatul cu uitarea sa…
chemati uitarea
sa arda trecutul
sa uite pacatul cu focul sau…
By: Cezar Burtescu








E o poezie profunda…imi place maniera pe care ai folosit-o la o a scrie. Ce pot sa spun mai mult decat “felicitari”!
Merci