Atelier de Idei

INTERVIU – REMUS LUCUT fata in fata cu EUROPA DIGITALA

Spread the love

În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu Domnul Remus Lucut, având ca temă reducerea nivelului de sărăcie din mediul rural.

10530686_924151237600505_566023481416119427_n

Care sunt, la ora actuală, principalele grupuri ţintă asupra cărora vă desfăşuraţi activităţile? Totodată, care sunt principalele activităţi pe care le realizaţi? (Prof. Mihaela Crăciunescu)


Asociaţia Europa Digitală vizează în acest moment, prin proiectele pe care le are în derulare, două grupuri ţintă:
Instituţiile de învăţământ preuniversitar prin Măsura 101 „Şcoala mea pe internet” în vederea respectării Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Organizaţiile neguvernamentale constituite conform Ordonanţei de Guvern nr. 26/2000 prin Măsura 201 „WEB-ONG” în vederea dezvoltării capacităţilor de promovare online şi aplicare la granturile SEE, granturile Google, redirecţionarea impozitului de 2%, donaţii prin Paypal.

Programele amintite mai sus includ proiectarea, dezvoltarea, implementarea şi găzduirea în mod GRATUIT a paginilor de internet pentru membrii Asociaţiei Europa Digitală, oferindu-le suport tehnic pe toată durata colaborării.

Care sunt obstacolele pe care le întâmpinaţi în realizarea acestora? (Alexandra Kokay)

Activitatea în cadrul Asociaţiei Europa Digitală este bine organizată şi structurată. Din acest motiv nu putem vorbi de obstacole privind realizarea activităţilor. Putem vorbi însă de perioada de finalizare a proiectelor, pentru fiecare din membrii noştri. Acestea sunt finalizate pe măsură ce ne sunt puse la dispoziţie informaţiile necesare în vederea realizării paginilor web.

Ce înţelegeţi dumneavoastră atunci când vă gândiţi la sintagma “nivel de sărăcie”? Care este nivelul de sărăcie din mediu rural, comparativ cu mediul urban? (Lavinia Bivolan)

unnamed

Privind lucrurile prin prisma activităţii noastre, sintagma “nivel de sărăcie” mă duce cu gândul la nivelul scăzut şi posibilităţile reduse de acces la informaţii a persoanelor din mediul rural. Tocmai din acest motiv am gândit Măsura 101 încercând astfel să facilităm interacţiunea şi comunicarea între instituţiile de învăţământ, elevi şi cadre didactice dorind să stimulăm elevii şi profesorii să utilizeze internetul, fiind o componentă esenţială în dezvoltarea pe plan profesional a acestora.

Diferenţa majoră între mediul rural şi cel urban este strâns legată de posibilităţile existente de a avea acces la internet şi obişnuinţa de a-l folosi.

Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, cum se poziţionează România în raport cu inegalitatea rural-urban? (Ion Truşcă)

Referitor la această întrebare cred că ar fi interesant să ne întrebăm fiecare din noi cum ne poziţionăm în raport cu aceasta inegalitate rural-urban şi ce facem pentru a îmbunătăţii lucrurile? Avem exemple elocvente în ţările din cadrul Uniunii Europene unde vedem că instituţiile publice centrale sunt implicate proactiv, în diminuarea diferenţelor rural-urban, în strânsă colaborare cu autorităţile locale şi cetăţeni, existând deschidere şi o bună comunicare atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Care au fost principalii factori care au avut o importanţă majoră în reducerea acestui decalaj? (prof. Niculina Chiţulescu)

Măsura 101 „Şcoala mea pe internet” este dedicată instituţiilor de învăţământ preuniversitar din mediul rural ca prioritate, pe considerentul de a facilita accesul la o pagină de prezentare web, astfel crescând vizibilitatea instituţiilor la nivel naţional şi internaţional, în vederea accesării de Fonduri Europene prin MCTI/ ONG/ Fundaţii/ Programele Comisiei Europene/ eTwinning/ Euroscola/ U4Energy.

Care sunt principalele lacune şi ce ar trebui îmbunătăţi pentru a dezvolta comunităţile rurale din România? (Oana Pârlea)

Privind această întrebare din perspectiva omului de rând este definitor să ne gândim cât este de implicată întraga societatea în acest proces de dezvoltare a comunităţilor rurale din România. În primul rând trebuie să ne dorim, factorul care determină nivelul de implicare, în al doilea rând ar trebui gândit un plan strategic de dezvoltare în funcţie de nevoile identificate la nivel de regiune.

Mergând mai departe informaţiile şi proiectele transmise către centru ar trebui să fie corelate cu realităţile din teritoriu iar prioritizarea acestora în funcţie de nevoi ar putea spori gradul de bunăstare.

În al treilea rând implicarea mediului privat mai intens în zonele rurale prin oferirea de locuri de muncă şi implicarea organizaţiilor nonguvernamentale pe diferite activităţi, ar aduce plus valoare comunităţilor respective.

Piedicile majore care stau în calea dezvoltării, din punctul meu de vedere, este legislaţia ambiguă în unele situaţi, nearmonizată şi birocraţia stufoasă. Lucrurile s-ar putea îmbunătăţii dacă cei în măsură să gândească şi să modifice legi ar fi mai aplecaţi către nevoile comunităţilor rurale.

Care sunt obiectivele dumneavoastră pentru următoarea perioadă? Asupra cărui domeniu doriţi să vă focalizaţi atenţia? (Vladimir-Adrian Costea)

Obiectivul pe termen mediu-lung al asociaţiei este acela de a crea o infrastructură concretă, coerentă, bazată pe nevoile reale ale membrilor societății civile și a instituțiilor de învățământ, deoarece acestea reprezintă elementele de bază a comunității noastre.

Autor: Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *