Inca n-am 30 de ani, dar in sfarsit am facut-o. Mi-am pus PATINE!

Se spune ca valoarea unui om se vede nu din modul in care vorbeste, se imbraca, socializeaza, ci din modul in care isi alege prietenii, colaboratorii, partenerii, iar eu sunt fericit, pentru ca in ultima perioada am cunoscut oameni extraordinari si am prieteni extraordinari. Azi trebuia sa fiu la un blog meet in Capitala alaturi de Vlad, Emil, Irina si multi alti bloggeri, doar ca de doua zile m-a lovit o raceala crunta cu febra, tuse magareasca si alte accesorii potrivit simptomelor de mai sus, iar ieri seara a fost varful de lance ca sa zic asa, al virusului. Nu m-am dat batut. Inspiratie am avut sa scriu ce am simtit sa scriu dar deja imi venea sa ma urc pe pereti de la carantina impusa.

Astazi, pe la ora 3 p.m, m-a sunat un bun prieten din copilarie, pe numele sau Gabriel, un om extraordinar, un om al muntelui, un aventurier, un prieten de nadejde care m-a ajutat in cele mai, vorba lui Riddick – “Legendary Bad Days”….Mi-a fost alaturi cand multi imi erau impotriva si m-a sustinut chiar si atunci cand stia ca nu mai am alternative…Ne stim de la gradinita dar recunosc, de multe ori el a dus greul pe umerii lui…

Cum spuneam, astazi m-a sunat si m-a scos din casa si ca reteta nebuniei sa fie completa – Am facut una nefacuta – Mi-am pus PATINE.

Incredibil dar adevarat. Pana la 30 de ani nu m-am urcat niciodata pe patine. N-am simtit nevoia si nici curiozitatea dar azi mi-am zis: WTF?…

Rezultate si concluzii: 

1. Am invatat sa merg pe patine, si in cateva ceasuri am cazut doar o singura data, si asta usor, a fost o cazatura pe directia fata-lateral si am cazut in maini:)

2. Am fost un fel de Happy Feet varianta comica. Lat precum unul dintre pinguinii de la Super Blog construiti de catre Pinky, mai mult am mers decat sa patinez si mai mult am fredonat piesele care rulau in heavy rotation la patinoar decat sa dansez si sa fiu gratios precum o lebadutza:)))

My best friend se misca ca ratusca prin apa, eu eram un fel de Tom in varianta cartoon lifestyle:). Oricum m-am distrat copios. Si ma simt mandru ca n-am avut cazaturi demne de cascadorii rasului si ca am reusit sa-mi pastrez echilibrul 99,99% din timpul alocat.

Urmatorul pas. Sa invat sa patinez precum imi place sa merg pe bicicleta. Chiar discutam cu Gabriel si daca la patinaj scorul este de 1 la 0 pentru el, la mers pe bicicleta la capitol acrobatii eu sunt lider. Ultima “nebunie” a fost in vara cand coboram de la barajul din apropierea cabanei Voina din Leresti cu peste 60km la ora fara MAINI pe bicicleta, fara CASCA de PROTECTIE si ascultam muzica si dansam:) pe ritmuri SKRILLEX. MAXIMA  Adrenalinaaa!

Dupa momentul ANTI-normalitate, dar un moment care a scos toata raceala din mine, chiar daca acum sunt din nou baricadat intre patru pereti cu ceai cald si aspirina clasica la purtator, ajuns acasa si conectat online, am avut o surpriza placuta sa ma vad mentionat pe blogul lui Altesse. Va las sa cititi ce e de citit!

Cam atat pentru astazi! Restul in orele care urmeaza! Voi reveni si cu poze de la patinoar in zilele ce urmeaza!

P.S.: Azi am aflat inca odata cat sunt de “bogat”: Am cei mai minunati parinti, cele mai extraordinare surori, cei mai adevarati prieteni si cea mai speciala MUZA…Nu dau averea pe toate conturile LOR! Succese nebanuite tuturor! Si o piesa asa, ca pentru oameni “anormali” ca mine!:)

This entry was posted in Caramida Zilei and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

3 Comments on "Inca n-am 30 de ani, dar in sfarsit am facut-o. Mi-am pus PATINE!"

Leave a Reply

Ochiu ratiunii
Guest

Si eu sunt la fel de talentat pe patine. Eu am inceput insa dupa 30, dupa ce am inghetat pe margine privind-o pe fiica-mea timp de vreo iarna… :))

Pinky Rainbow
Guest

:)) nu te-ai filmat? Sunt curioasa cum aratai ca un pinguin :))))

wpDiscuz