Frumoasa scriere…:)

Ingerul care avea grija de mine azi s-a sinucis impins de efectul de catarsis, aplicat celor ce vor
sa faca bine, am ramas doar eu si diavolii din mine; Toate au ajuns in raiul ingerilor, eu am ramas
in infernul demonilor; Sunt gata de lupta pana la ultima reduta, n-o sa pic usor, sunt pregatit ca o
bruta; Ma intreb totusi de ce a facut asta, de ce numai credea ca poate rezista; Pot fi multe
motive, dintzii inclestatzi, ingerii nu-si mai primesc aripile, sunt asasinatzi; Va trebui mai
multzi Iisusi crucificatzi, sa spele muntele de pacate ale altor fratzi; Vad in intuneric stralucind
feeric bestial, imi feresc fatza dar imi risc viatza, vreau ca ceatza sa dispara, piei din fatza mea
satana, sunt prea orb sa ma pot transforma in stana, mai bine lasa sa mai treaca putin timp, poate
te scutesc de un efort inutil; Vad negru am uitat lumina astept cu fruntea sus sa cada cortina;
Stand cu pumnii stransii in continuare si sper sa ma pot reintalni cu al meu inger; Alt inger mort,
alt clopot mut, fara mult efort am sa ma duc, intr-o viatza sau intr-o secunda, e prea mica
diferentza si nu ma incanta, alt inger mort alte aripi frante, lasatzi Heruvimii totzi sa cante; S-a
mai dus unu drintre fratzi, s-a mai stins o lumina nu aplaudatzi

Ingerul tau se ascunde cand raul iese la suprafatza, dar sufletul tau raspunde la un graunte de bine
in viata, bun sau rau simple concepte, tu sau eu traim dupa percepte compuse in zeci de legi de
ticve destepte; pur in esentza dar poate jur in dementza dau coate, dur in prezentza, dar frate
juriului cer clementza , mi-asum propriilor fapte, nu-s toate bune, nu-s multe rele, nimeni nu poate
spune, pune frane pe a mea piele; pe toate le-am simtit si am fost piedepsit cand am mintzit, mi-am
pandit sufletul ingerul adoarme, pe urma demonul s-a trezit, dualitatea e fireasca, unele suflete
ucid ca sa traiasca; unii traiesc ca sa iubeasca, cunosc fete care iubesc ca sa traiasca, dualitatea
e fireasca, totusi omul mileniului 3 nu vrea s-o recunoasca; Batzi la poarta raiului cu focul
iadului, in atrii si ventricole esthi in fatza patului, dupa multe patimi si pericole intinzi aripi
albe sa te treaca haul; Mintzile slabe aleg sa mearga acolo de unde pleaca raul, ajuns jos realizezi
ca la testul final ai raspuns prost, merita chestiile lumesti sa le platesti, tu l-eai spus cost;
Sfintzii prin ceremonii postum, in cer devin mituri, un bal mascat, demoni in costum de inger conduc
spiritul, nu te lasa invins de rau dar nici cuprins de bine, nici tu nu te cunosti, candva vei fi
surprins de tine.

Alt inger mort, alt clopot mut, fara mult efort am sa ma duc, intr-o viatza sau intr-o secunda, e
prea mica diferentza si nu ma incanta, alt inger mort alte aripi frante, lasatzi Heruvimii totzi sa
cante; S-a mai dus unu drintre fratzi, s-a mai stins o lumina nu aplaudatzï

Cezar…
Cezar scrie superb:). Aici nici nu am ce adăuga.