Inregistreaza un film de maxim trei minute si arata-ne cum te-ai distrat vara asta. Incarca-l pana pe 7 septembrie pe contul de Facebook al StudentBank si poti castiga unul dintre Studentocardurile puse in concurs, alimentate cu 700 lei (locul I), 600 de lei (locul II) si 500 de lei (locul III).

Inscrierile la concursul “Cel mai tare viral” continua pana pe 7 septembrie. Incepand de astazi pana pe 7 septembrie, studentii care s-au inscris in concursul “Cel mai tare viral” sunt invitati sa posteze filmele pe FaceBook.

Concursul este initiat de StudentBank.ro powered by Raiffeisen Bank. Cei mai creativi studenti au astfel sansa de a se remarca. Acestia au fost invitati sa realizeze un filmulet de maximum 3 minute prin care sa arate cum se distreaza si sa se inscrie pana pe 31 august pe www.studentfilmweekend.ro. Uploadarea filmuletelor se va face pe pagina de Facebook a StudentBank, iar  votarea va avea loc in perioada 1 septembrie – 7 septembrie 2010, inclusiv.

Castiga filmul cu cel mai mare numari de vizualizari/voturi. Castigatorii vor fi anuntati pe 15 septembrie, prin publicarea numelor pe www.studentbank.ro si pe www.studenfilmweekend.ro. Castigatorii trebuie sa trimita mail in care sa mentioneze ca au citit si sunt de acord cu prevederile prezentului regulament, mentionand datele lor de contact la adresa contact@studentfilmweekend.ro, urmand sa fie contactati de reprezentanti pentru inmanarea premiilor.

Castigatorilor li se va solicita sa prezinte o copie dupa un act care sa ateste calitatea de student in anul universitar 2009-2010. Imposibilitatea de a dovedi calitatea de student atrage descalificarea automata a participantilor la concurs.

Concursul “Cel mai tare viral” se desfasoara in cadrul evenimentului StudentFilmWeekend, care  s-a derulat la Costinesti, in perioada 23 iulie – 29 august. In fiecare weekend, vinerea, sambata si duminica, incepand cu ora 21.30, studentii au fost invitati in Piateta Radio Vacanta din Costinesti, pentru a viziona filme de box office la cativa metri de mare. Evenimentul a fost organizat de Media Image Factory si CharityGift.ro cu aprobarea Biroului de Turism pentru tineret (BTT) si in parteneriat cu Primaria Costinesti, cu sprijinul Ursus Breweries, Lay’s, StudentBank.ro – powered by Raiffeisen Bank si Romtelecom. Peste 6 000 de tineri au vizionat filme in aer liber in perioada 23 iulie – 29 august. Evenimentul s-a inscris in seria distractiilor preferate de turistii prezenti in statiune la sfarsit de saptamana.

Partener media principal Kiss Fm. Parteneri media: Adevarul de Seara Constanta, Constanta TV, Zile si Nopti, Constanteanul.com, Studentie.ro, RegieLive.ro, OnlineStudent.ro, Metropotam.ro, 9am.ro, PresainBlugi.ro, Port.ro, Roportal.ro, Stiridebine.ro si Bucuresteni.ro.

Organizatorii au fost aplaudati de catre spectatorii prezenti la filmul din ultima seara. De altfel, evenimentul StudentFilmWeekend a reprezentat una din modalitatile preferate de  turistii prezenti in statiune pentru a petrece o seara reusita. Concursurile spontane au cucerit publicul, iar atmosfera vesela a devenit un motiv si pentru localnici sa participe la proiectii.

Intrare: 10 ron (un shot inclus).
Adresa: Mihai Bravu 32
Rezervari masa: 0732 HIP HOP

Dar inainte de asta trebuie sa va prezint contextul…Recent, pe 31 august s-a sarbatorit Ziua Limbii Romane, iar tinerii din Basarabia au cerut declararea Limbii Romane ca limba de stat oficiala a Republicii Moldova.

Potrivit site-ului Desteptarea, flashmob-ul organizat de mai multi iubitori ai Romaniei au creat rumoare si un val de proteste in multimea sovietizata…Un fragment dintr-un reportaj din Basarabia…

“Interviu: Noi suntem cei care luptăm pentru Unirea cu Ţara Mamă – România. Noi suntem cei care luptăm pentru ca limba Română să fie declarată limbă oficială în acest al doilea stat românesc şi sperăm că într-un final Basarabia se va uni cu Ţara Patrie – România.

Reporter în stradă: Pentru aceşti tineri, Moldova este o invenţie iar atitudinea lor către ea ca şi statalitate nici nu o ascund.

Interviu: Nu, nu suntem cei care luptă pentru statalitatea Republicii Moldova, pentru că statalitatea Republicii Moldova este un argument inventat.

Reporter: Persiunea pentru petrecerea acţiunii a fost oferită de către primarul Dorin Chirtoacă, iar acum tinerii cer ca Mihai Ghimpu să semneze un nou decret.

Interviu în Română.

Reporter: Mihai Ghimpu, care nu-şi ascunde tendinţele unioniste, spune că va semna un asemenea decret dacă va fi ales preşedinte.

Interviu: Daţi-mi voturile şi o să vedeţi. Daţi-mi puterea cea pe care o au cei care semnează decretele.

Reporter: Încurajaţi de liderii politici, tinerii adună semnături, în timp ce minorităţile naţionale sunt contra acestui fapt” – Reportajul complet aici

PS: Ca sa intelegi mai mult…

Victoria Purici-Susu este unul dintre copiii teribili de peste Prut…Eminescu daca ar fi trait ar fi scris Luceafarul cu gandul la ea, iar Grigore Vieru daca ar mai fi trait, cu siguranta ar fi scris randuri de versuri pentru Victoria…De ce spun asta? Pentru ca Victoria s-a nascut din si pentru poezie si pentru ca are numeroase premii si diplome la activ dintre care spicuim:  Locul I la concursul raional de matematică, informatică, limbă franceză, fizică;  Locul 1 la Concursul Republican “Traficul de Fiinţe Umane”, organizat de Asociaţia Medicii Lumii (Medecins du Monde), Bălţi; Premiul II în cadrul Concursului Republican “Drogurile – între mit şi realitate”; Locul 3 la Concursul Republican “Gutuia de Aur – 2009″, organizat de Alianţa Franceză din Moldova, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării USM;  Diploma de Merit pentru promovarea culturii francofone în spaţiul european; Mentiune in cadrul Concursului de Creatie Literara „Veronia Micle”, organizat de Asociatiunea pentru Literatura si Cultura Poporului Roman –ASTRA –Iasi si Premiul Mare şi locurile 1 la concursul republican radiofonic „Ars Adolescentina” si lucrurile pot continua…Dar sa lasam randurile sa vorbeasca…

Reporter: Stiu ca recent ai participat la Scoala de Vara de la Sulina organizata de catre Departamentul pentru Romani de Pretutindeni. Care este cea mai puternica impresie legata de acest proiect?

Victoria: In timp ce mulţi tineri de vârsta mea visează să ajungă în Paris, Londra, New York, eu dintotdeauna mi-am dorit să trec Prutul şi să ajung la Bucureşti. Recunosc, prima mea întâlnire cu „Domnul” Bucureşti a fost cam rece şi mai puţin romantică, căci … Domnia Sa a fost cam ocupată şi m-a întâlnit cu un mesaj dulce, gen: „Sărut mâna, domnişoară” sau „Bine ai venit în noapte” (era pe la vreo 23.00 când am ajuns în Bucureşti şi de aceea prima mea reacţie a fost un fel strigăt:  „Wow, câtă lumină! Parc-am ajuns în Ceruri!”). Aştept cu nerăbdare a doua mea întâlnire cu Măria Sa Bucureşti (sper că data viitoare va fi mai disponibil). Până la urmă, nu aceasta a fost cea mai puternică impresie legată de şcoala de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană” (am „exploatat” o aripă mare a României: Mănăstirile Putna şi Argeş, Transfăgărăşan, Braşov, Ipoteşti, Iaşi, Suceava…), dar m-a  marcat profund spiritul românesc adevărat (nealterat de mode şi fanatism de la Chişinău), pentru că am întâlnit oameni care erau gata să se dăruiască cu trup şi suflet pentru ca noi, nişte adolescenţi veniţi din provincie, să ne simţim cât mai „acasă”, pentru că aşa ne-a salutat Eugen Tomac când am „asediat” Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe bulevardul Primăverii (nume de bulevard proaspăt, frumos şi sacru, un nume al Învierii…): „Bine aţi venit acasă!”. De acolo am început să-i întâlnesc pe oamenii care mi-au devenit veritabili profesori în această excepţională şcoală de vară: regizorul Radu Găină, istoricul Dorin Matei, redactor-şef al revistei  “Magazin Istoric”, Iulian Costache, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe,  Daniel Funeriu , Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar şi Bogdan Gavrilă, Bogdan Daraban, Andreea, o echipă întreagă de jurnalişti patrioţi, grupuri minunate de tineri români din Italia, Grecia, California, Bucovina, Republica Moldova, uniţi sub crezul tricolorului. Anume asta m-a impresionat cel mai mult: muşchiul inimii de român care nu slăbeşte.

Reporter:  De ce iubesti Romania?

Victoria: Eu iubesc toate ţările, fiindcă puteam să mă nasc în oricare din ele şi oricare putea să-mi devină Patrie. Însă ţările străine am început să le iubesc după naştere, pe când în România m-am îndrăgostit încă în faza uterină, căci e ţara mamei mele, a bunicilor, a strămoşilor mei. România, aflată pe-o gură de rai, e păzită de Dumnezeu de cataclisme şi tsunami, de pojaruri şi secete cumplite. Are o cultură frumoasă, o credinţă curată în Dumnezeu şi genialităţi de oameni care-mi slujesc în viaţă ca îngeri păzitori.Fac parte din elită prin faptul că vorbesc, gândesc şi simt româneşte.

Reporter: Ai o amintire amuzanta sau haioasa din timpul sederii tale in Romania sau din perioada din tabara de la Sulina?

Victoria: „Când amintirile-n trecut/ Încearcă să mă cheme,/ Pe drumul lung şi cunoscut/ Mai trec din vreme-n vreme…” (Mihai Eminescu). Doar amintirile mi-au mai rămas din calda îmbrăţişare cu România. Recunosc, nu prea am avut parte de întâmplări haioase sau amuzante (aşa sunt eu de firea mea), dar a fost un moment special la Sulina. În penultima zi a şederii mele în tabără, am decis împreună cu prietenii mei de la Radio Moldova să mergem şi să întâlnim dimineaţa. A fost ceva foarte frumos. În drum spre mare, simţeam sub picioare nisipul rece care ne arăta calea. (Era şi un câine negru pe acolo care ne-a însoţit în acea dimineaţă spre răsărit, parcă ne apăra într-un fel). Când am ajuns pe plaja virgină a Sulinei, cerul parcă şi-a deschis porţile pentru noi. Norii crăpau şi aruncau în noi primele raze de lumină care veneau parcă de la Dumnezeu. Am întâlnit zorile pe mare pentru prima oară în viaţă şi a fost un „tablou măreţ, fantastic”. Şi încă ceva, era Duminică, ziua lui Dumnezeu, şi în biserică au bătut clopotele. Abia atunci am simţit că întâlnirea tuturor românilor în acel loc nu a fost întâmplătoare. Sfântul Matei spunea că omul n-are voie să despartă ceea ce Dumnezeu a unit. Iar noi suntem atât de despărţiţi…

Reporter:  Stiu ca in tabara ai participat foarte activ la anumite dezbateri. Ai un caracter puternic si stii sa iti impui cu talent o opinie. Daca presupunem ca as fi un public neavizat, cum ai incerca sa imi prezinti cazul scriitorului Ioan Druta?

Victoria: S-o începem deci… cu începutul. Voi repera în prezentarea mea cu ceea de ce s-a folosit Grigore Vieru. Nişte savanţi ihtiologi ruşi au publicat rezultatele unui experiment într-o revistă. Citez: „… studiind, vreme de câţiva ani, comportamentul crapilor din bazinele crescătoriilor şi făcând diverse experienţe de laborator, ei au remarcat că peştii – în principal crapii – crescuţi în captivitate sunt mult mai uşor de prins decât cei crescuţi în libertate. Spre deosebire de aceştia din urmă, crapii de crescătorie înoată mai aproape de suprafaţă, se deplasează în cârduri, nu se împotrivesc curenţilor de apă şi constituie astfel o pradă uşoară chiar şi pentru pescarii mai puţin experimentaţi”. Crescuţi şi educaţi în nelibertate, foarte mulţi oameni, cel mai des vârstnicii (în şcoala de vară am înţeles că există şi foarte mulţi tineri de acest fel), plutesc în cârduri la suprafaţa istoriei şi a literaturii neamului nostru, „zombaţi” de idei bolşevice precum că „Ion Druţă este neromân şi statalist”, „Ion Druţă promovează Uniunea Sovietică”, „Ion Druţă susţine că limba este moldovenească”, „Ion Druţă este trădător” etc. Anume acesta a fost scopul totalitarismului, de a discredita personalităţi marcante ale istoriei care pot schimba şi chiar au schimbat istoria şi m-am întristat profund că unii tineri, orbiţi de idealuri, au prins grabnic momeala şi s-au lăsat uşor conduşi de speculaţii de acest gen. Pentru a clarifica unele lucruri, aş vrea să citez o afirmaţie din eseul Domniei Sale „Răscrucea celor proşti”: „Cum o numit până la urmă? Fireşte, limba română. După ce am călătorit prin mai multe imperii, ne folosim de limba fiartă şi cizelată de fraţii de peste Prut în cazanele naţionale”. Iată şi răspunsul lui Ion Druţă pentru tinerii care afirmau că în opera dumnealui lipseşte sintagma „limba română” şi „suntem români”. Pe la sfârşitul anilor 1980, apare în ilegalitate, la Riga, primul nostru ziar cu caractere latine, „Glasul” (atenţie – primul ziar!), fondat de Ion Druţă, redactor-şef  Leonida Lari. E de prisos, dar o voi spune: Ion Druţă este unionist. Romanul „Povara bunătăţii noastre” este construit în bază de antiteză: prima parte a romanului reflectă viaţa fericită a oamenilor când ne aflam în componenţa României Mari şi a doua parte a romanului care prezintă soarta grea a românilor din Basarabia, înjunghiată de Uniunea Sovietică. Despre romanul „Frunze de dor”, Grigore Vieru afirmă „… nu poate fi despărţit de tradiţia prozei româneşti şi de simţirea noastră naţională”. Prin operele sale „Samariteanca”, „Clopotniţa”, „Horia”, „Biserica Albă”, „Doina”, „Toiagul păstoriei”, „Frumos şi sfânt” ş.a., Ion Druţă condamnă crimele regimului totalitar comunist şi „are curajul să se ridice deasupra principiului abordării realității de pe pozițiile de clasă”, scrierea sa “este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul” (Mihai Cimpoi). Cum poţi să decretezi un om care a scris despre suferinţele oamenilor, deportări, foamete, represiuni, otrăvirea pământurilor, distrugerea bisericilor, arderea clopotniţelor, degradarea limbii materne, drept… trădător? Ion Druţă a luptat în primele rânduri în Mişcarea pentru Eliberare Naţională. A construit la Soroca un monument “Lumânarea Recunoştinţei”, intenţia căruia derivă din denumire. Fondurile din care a fost construit monumentul reprezintă, în mare parte, donaţii şi premiul integral al scriitorului (La 26 august 2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale).

Pe lângă faptul că Ion Druţă este naţionalist (la fel ca şi Grigore Vieru), scriitor atins de aripa genialităţii, Domnia Sa descrie cu lux de amănunte toate feţele unei monede. Îndată după război, dumnealui a scris, de exemplu,  despre jandarmeria română şi a prezentat cazuri reale de violenţă. Până la urmă, scriitorul a prezentat un caz particular, cu atât mai mult, în ultimul timp, Ion Druţă şi-a schimbat părerea vis-a-vis de jandarmii români şi a declarat deschis acest lucru (de fapt, a spus-o şi atunci), fiindcă opera lui este, nu în ultimul rând, civică şi Druţă vorbeşte, în general, despre cădere, desfrânare, pierderea demnităţii, mizerie, degradarea sufletului uman, despre firea omenească, sortită să intre în păcat şi nu neapărat despre un popor sau o naţiune. Şi când vorbim despre o ţară, chiar şi despre Patria mea, România, oare ar fi onest dacă am declara doar lucruri frumoase, sfinte şi curate? Ar fi cinstit dacă am spune că în România există doar lucruri bune, sunt, în exclusivitate, doar oameni buni, sută la sută? Regizorul Radu Găină ne-a spus că atunci când vom veni în România, vom descoperi şi partea neagră a lucrurilor. Consecvent, pentru ce îl condamnaţi, fraţii mei din Basarabia, pe Ion Druţă? Pentru că a spus lucrurilor pe nume? Pentru că a spus ceea ce voi nu aţi vrut să auziţi? Pentru că a declarat deschis că suntem fraţi, vorbim limba română, acuzăm comunismul şi România e mama noastră? Sau poate nu Vă place că soţia lui e o evreică, stabilită în Rusia? Dragostea nu are hotare şi nu poate fi distrusă de regimuri şi graniţe.

Consecvent, Ion Druţă este un român patriot şi punctum.

Victoria: Si daca tot suntem la capitolul dezbateri, crezi sau nu intr-o viitoare unire intre Romania si Basarabia?

Victoria: Am spus-o şi mai devreme, sunt unionistă, dar astăzi nu mai promovez activ această idee (de fapt, nu am dreptul să fac acest lucru, mai corect spus), fiindcă unirea presupune două laturi mari: spirituală şi politică. Din punct de vedere spiritual, e evident faptul că suntem acelaşi popor, vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi credinţă şi Marea Unire din 1918 a fost unul din cele mai frumoase evenimente istorice, alături de Marea Adunare Naţională şi Podul de Flori. Dar în condiţiile actuale, pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova, ar fi incorect, după părerea mea, să strigăm „Vrem Unire!”, dar e cinstit să spunem „Haideţi să merităm Unirea!”. Atunci când vorbim despre unirea Basarabiei cu România, trebuie să dăm dovadă de verticalitate, logică, spirit analitic şi cap „rece”. În continuare, voi repera cu afirmaţiile politicienilor, oamenii care văd cele două state de la înălţimea zborului, adică de sus. Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova afirmă: “Sunt unionist, dar acum avem alte probleme de rezolvat… Acest lucru nu reprezinta o prioritate nici pentru mine ca preşedinte, şi nici pentru partidul pe care îl conduc sau alianţa politică din care face parte. Cel mai important este lichidarea sărăciei”.  În opinia şefului statului moldovean, care se pronunţă favorabil acestui eventual proiect politic, o unire a Republicii Moldova cu România se va realiza după ce moldovenii vor deveni membri cu drepturi depline in Uniunea Europeană, dar, în momentul de faţă, oamenii sunt rătăciţi, educaţi de comunişti şi un posibil referendum ar eşua, chiar dacă oameni care doresc unirea sunt tot mai mulţi. Aceeaşi părere o are şi Traian Băsescu, preşedintele României, care susţine statul nostru, în special, prin crearea condiţiilor favorabile pentru redobândirea cetăţeniei române şi recunoaşte lipsa de insistenţă a guvernului român în anii ’90, dar declară deschis identitatea acestui neam. Voi concluziona, totuşi, printr-un gând plin de speranţă: cred în Marea Unire, doar că pentru acest lucru, tinerii de astăzi trebuie să depună foarte multă muncă, să înveţe, să devină profesionişti adevăraţi şi specialişti de valoare care să reânvie Republica Moldova şi, nu în ultimul rând, să evite părăsirea ţării noastre cu scopul de a se stabili în state mult mai dezvoltate sau chiar România, fiindcă poporul nostru are nevoie de salvare, dar salvarea vine de la noi şi prin noi. Grigore Vieru scria: “Să-ţi laşi pământul e-o greşeală poate, / Să nu te-ntorci la el e un păcat…”.

Bogdan Daradan

PS: Ca sa intelegi mai multe…

AICI PENTRU IMAGINI, SUNET SI AMINTIRI!

Antonia Iuliana Prundeanu, alias Tony cum o alinta prietenii, s-a nascut in Constanta-Romania in data de 17-01-1995. In prezent, desi studiaza in Italia iubeste cu tot sufletul ei de adolescent o tara ca un buchet de flori cum spunea Ana Blandiana odata…De ce iubeste Romania!? Vom afla impreuna…

Reporter: Potrivit unor sondaje de opinie europene, se pare ca romanii aleg Italia ca stat de resedinta daca ar putea sa paraseasca Romania. De ce crezi tu ca vor romanii sa vina in “Cizma”?

Tony: Ah,intrebare foarte interesanta.. cred ca majoritatea romanilor care vin in Italia au facut alegerea aceasta pentru ca au avut deja rude sau au auzit ca in “Cizma” se gaseste de munca sau pur si simplu au vrut sa calatoreasca si sau oprit aici

Reporter: Din fericire sau spre deosebire de ei tu esti “o mica exceptie”. De ce iubesti asa mult Romania?

Tony: De ce iubesc Romania? foarte simplu! in primul rand eu m-am nascut in Romania, cand am pornit spre Italia am lasat aici bunici,unchi si veri, prieteni si locul unde am crescut…am lasat persoanele cele mai importante din viata mea, am lasat locuri incredibil de frumoase si altele pe care pana acum doua saptamani nu le cunosteam…de ce spun pana acum doua saptamani: tabara pentru tinerii etnici romani de pretutindeni a fost o experienta minunata…am vizitat locuri incredibil de frumoase si am cunoscut persoane fantastice!

Reporter: Daca tot ai vorbit de tabara de la Sulina,  care e cea mai frumoasa amintire pe care o ai vie si acum in minte din tabara?

Tony: Cum spuneam mai devreme tabara a fost foarte distractiva si interesanta, am petrecut foarte multe clipe frumoase si sa aleg o clipa este foarte dificil, dar totusi cred ca serile petrecute pe plaja si focul de tabara ultima seara au fost cele mai frumoase!

Reporter: Unde te vezi peste 5 ani?

Tony: Ahah , peste 5 ani termin liceul de marina aici in Italia si apoi aceeasi scoala imi va oferi posibilitatea  sa calatoresc pe un vas timp de 18 luni …o perioada lunga…apoi cred ca o sa continui viata aceasta dar intr-un viitor este posibil sa ma intorc in a mea draga Romania!:):D

Reporter: Un mesaj pentru tinerii din Romania

Tony: Imi este deja dor de Romania, cand am ajuns la aeroportul din Bucuresti acum 2 saptamani am respirat adanc si am zis ” aer de Romania ! ” . Eu salut toti tinerii din Romania si ii astept in vizita prin Italia, dar numai in vizita, pentru ca Romania are nevoie de voi!:)

Bogdan DARADAN

Bogdan Deleanu pare la prima impresie un tanar care isi traieste viata linistit si modest…Dar dincolo de aceasta imagine, Bogdan este un tanar care a reusit acolo doar unde multi doar viseaza pentru ca Bogdan lucreaza la Bruxelles unde reprezinta interesele Romaniei… Intr-un moment de scurta escapada prin Capitala am reusit sa-l opresc pentru cateva intrebari…

Reporter: Ce inseamna EUROPULS?

Bogdan D.: Inainte de a raspunde trebuie sa punctez insa ceva EXTREM de important. Raspunsurile mele
reprezinta strict parerile mele personale si nu pot fi asociate in nici un fel cu persoana si caracterul politic neutru al Europuls. De ce si ce e Europuls? Pentru ca nu am mai suportat sa ne intalnim saptamanal
comentand situatia proasta din Romania fara sa avem senzatia ca facem ceva pentru a o ameliora. Europuls pentru ca e nevoie acuta de mai mult profesionalism si acuratete a informatiei in presa si politica si mai ales, Europuls, pentru ca exista o multime de tineri entuziasti si profesionisti dornici sa scrie, sa participe la evenimente, sa dezbata si in primul rand, sa puna umarul, in felul lor, la imbunatatirea Romaniei.

Reporter: Cum ai ajuns sa lucrezi la Bruxelles?

Bogdan D.: Am aplicat la o multime de pozitii in paralel cu un Master la Universite Libre de Bruxelles si, dupa aproximativ 84 de aplicatii trimise, am reusit sa obtin initial un loc de stagiar, apoi de asistent, in
cabinetul unui eurodeputat (care nu ma cunostea dinainte, nici pe mine si nici pe vreun unchi de-al meu…)

Reporter: Cum vezi tu Romania de la Bruxelles si cum crezi tu ca este perceputa Romania
de acolo?

Bogdan D.: Romania “de aici” o vad… mai amplu, mai calm, mai lipsit de dramatismul cotidian bucurestean (“totul e fara speranta maica” – am auzit asta toata viata mea in Bucuresti). O vad si mai frumoasa, pentru ca vin odata la 3-4 luni si mereu cate ceva, mic sau nu, este mai bun, mai curat, mai modern. Nu tot si nu prea repede. Dar in principal, Romania de aici o vad cu mult mai multe sperante decat o vedeam inainte de a pleca. Cat despre cum este perceputa Romania…. exista cazuri si cazuri. La
Bruxelles romanii sunt perceputi…ok, ca si restul de “eurotrash” ai UE ajunsi pe acolo, iar tara… ce aud cel mai des este ca toti sunt placut surprinsi de vizitele lor aici. Exista exceptii, dar in general cei de aici
isi fac o impresie relativ proasta din auzite, din media, din gurile romanilor, apoi vin in Romania (chiar si in mult uratul Bucuresti) si se intorc cu povesti de munti si peisaje minunate, cluburi cu muzica buna,
tarani primitori si asa mai departe. Din pacate nu toti sunt la fel de entuziasmati de mancarea romaneasca ca si noi romanii

Reporter: Ai avut pana acum sansa sau nesansa sa ii vezi “cuvantand” pe Becali,Vadim sau Eba in Parlamentul European?

Bogdan D.: I-am vazut pe toti, in plen (unde oricine ii poate vedea de altfel pe internet), dar si pe coridoare, lifturi, sali etc. In general nu am ce sa comentez, cu exceptia faptului ca pe Gigi l-am vazut adeseori la o cafenea din parlament, discutand aprig cu cate un grupulet de oameni in juru-i care il asculta hipnotizati. Nu am auzit insa sa si faca ceva similar in plen sau comisii – raportul VoteWatch spune totul, de altfel.

Reporter: Din punctul tau de vedere cum sunt tinerii din zona Benelux fata de tinerii din zona balcanica?

Bogdan D.: Daca e sa vorbim de cei sub varsta pentru invatamant superior, nu credca exista diferente majore in interese si comportamente. Ce-i drept, impresia mea este ca tinerii din Belgia sunt implicati in mult mai multe activitati extra-curiculare, in cluburi, cercetasi, etc. Nu e vorba doar de scoala, fac mult mai multe si parca acumuleaza si mai multa experienta sociala. Pe de alta parte, senzatia comuna a romanilor din universitatile din Benelux este ca de multe ori nu inteleg de ce colegii lor, localnici, gasesc multe examene atat de grele. Unele chiar sunt extrem de dificile, intr-un mod mult mai rational decat in Romania (unde unii profesori nu dau nota de trecere doar din reflex), dar deseori studentii belgieni, desi in teorie mai asertivi, se dovedesc mai incapabili sa se adapteze. Ce-i drept, au si alte lucruri pe cap – cultura universitara este extrem de puternica. Exista o mandrie legata de fiecare universitate in parte, cantece, festivaluri universitare, petreceri si activitati de tot felul – din nou, o socializare mult mai puternica.

Reporter: Ce planuri ai pentru urmatoarea perioada?

Bogdan D.: Pentru urmatoarea perioada, ce altceva decat munca, mai multa munca si promovarea Europuls mai departe – o data prin scris de articole cand mai apuc, apoi prin evenimente. Daca ne adaugati pe Facebook, veti fi tinuti la curent cu ambele.

Bogdan Daradan

Aflata la a treia editie, scoala de vara Branding Romania 2010 se adreseaza tinerilor cu varste cuprinse intre 17 si 20 de ani, iar temele abordate sunt autodezvoltarea si atitudinea civica, elemente esentiale in dezvoltarea unor actori sociali responsabili.

Atelierele de lucru le vor oferi celor 42 de participanti cadrul necesar invatarii si punerii in aplicare a conceptelor de voluntariat si responsabilitate sociala prin subiecte precum creativitatea ca element-resursa, branding personal, argumentare si public speaking.

Unul dintre rezultatele scolii va fi editarea unei brosuri continand idei de proiecte comunitare ce pot fi realizate de grupuri informale de tineri si organizatii non-guvernamentale. Brosura va fi distribuita ulterior autoritatilor din orasele de provenienta ale participantilor, acestia putand concura in luna octombrie si pentru o bursa de start-up in cadrul intâlnirii de follow-up.

Clubul Liderii Mileniului Trei este o asociatie neguvernamentala, non-profit si apolitica avand ca scop dezvoltarea personala si profesionala a tinerilor. Misiunea acestei „Scoli de joburi si networking, valori si caractere” este de a contura în Romania o generatie de lideri capabila sa declanseze si sa isi asume schimbarea prin promovarea relatiilor de tip adult-adult.

Legenda spune ca in 1989, Snegur i-ar fi propus lui Ilici intoarcerea la Romania iar Ilici rusofon cum il stim a refuzat de frica, de teama, de lasitate…Sau poate ca asa a fost istoria sa fie…

Azi,  cand vin dintr-o saptamana de la Sulina alaturi de zeci de tineri basarabeni, de tineri care iubesc si cunosc istoria la fel de bine ca orice iubitor de patrie si limba, am inima impacata…Am trait in 7 zile cat intr/o viata si privind la filmele lor despre Basarabia recunosc ca am fost profund miscat…

Departamentul pentru Romani de Pretutindeni a reusit sa stranga laolalta atatea emotii, ganduri, sentimente si fotografii…

Pentru ei, Romania Te iubesc nu inseamna doar o parte, inseamna TOTUL – Inseamna Bucovina, Basarabia, Cahul, Ismail si Bolgrad, inseamna sangele lui Stefan care le curge prin vene si parfumul gliei din vremea lui Decebal, iar site-ul romanism.net pune cel mai bine accent pe asta!

PS:  Un clip care m-a impresionat…