Mathilda

E o poveste trista.

Simt cum scriu cu

capatul celalat al creionului.

Simt cum nodul dispare

din stomac.

Ma indragostesc de

personaje triste…cred ca iubesc tristetea lor mai mult ca pe ele.

Implinesc iluzii ce zambesc si fac gesture

absurde si necugetate.

Sunt semne pe partea cealalta a hartiei.

By: Cezar Burtescu