Recent, la sediul TNL sector 3 s-au comemorat 191 de ani de la nasterea marelui vizionar istoric si politic – Nicolae Balcescu.

La dezbateri au participat Raluca Ispir presedinte TNL sector 3 Bucuresti, Alexandru Marin din partea TNL Bucuresti, muzeograful Horia Nestorescu-Bălceşti, Dinu Zamfirescu, preşedintele Senatului de onoare al PNL, Marian Ţuţui, redactor-şef la Arhiva Naţională de Filme si distinsul director al anticariatului Brătianu, Lucreţiu Tudoroiu.

Dincolo de lucrurile care s-au vorbit despre legatura dintre Balcescu si curentul pasoptist din Romania, dar si de rolul sau cheie in Revolutia de la 1848, Horia Nestorescu-Balcesti a adus in lumina si informatii mai putin “publice”.

De exemplu, pentru cei ce nu stiu Balcescu a fost mason si a fost initiat in tainele masoneriei in Franta, iar de-a lungul vietii a tinut legatura cu Loja Masonica din Palermo unde a si murit de dor de patrie si tuberculoza.

A avut copii cu Lucretia Florescu, copii pe care nu si i-a cunoscut niciodata si a murit de tuberculoza si inima rea la Palermo la doar 33 de ani singur, fiind ingropat intr-o groapa comuna….

Dar istoria va face intr-o zi dreptate…

Mai multe informatii despre masonerie aici!

A.M.E.C. – sau Asociatia Muscel pentru Educatie si Cultura este un ONG care s-a inhamat la o munca sisifica…Promovarea valorilor educatiei romanesti si culturii intr-un spatiu lovit crunt de saracie din cauza “bolsevizarii” zonei. Comunistii ante 89 au facut un bine zonei construind aici Combinatul de Fibre Sintetice si A.R.O. Campulung. Comunistii post 89 au “vandut” la fiare vechi tot.

Si cum spuneam, in acest context nefavofabil, prof. Simona Baditescu alaturi de alte personalitati de marca din zona au pus bazele acestui ONG pentru a sprijini cultura si educatia in Muscel.

Bravo lor si mult succes pentru initiativa. Pentru mai multe informatii cititi aici!

Week-end-ul acesta am avut sansa sa retraiesc cele mai frumoase clipe din viata mea de liceu prin ochii unor elevi de liceu…Cum si unde a avut loc transferul atemporal de amintiri? “Actiunea” s-a intamplat la Teatrul Bulandra din Capitala unde a avut loc Festivalul Internaţional de Teatru pentru elevi „George Constantin”.

Mai exact, in perioada 4 – 6 iunie 2010, la Teatrul Bulandra a avut loc  a XII-a ediţie a Festivalului de teatru pentru elevi “George Constantin”.

Printre trupele inscrise, am avut placerea sa vad jucand atati fosti elevi ai Modulului de Jurnalism, printre care Diana Bone, “veterana” in blugi dar si elevii care au absolvit anul acesta: Miruna Rosu, Adina Popa, Mirela Sanda si Alex Oprea au demonstrat ca atunci cand vrei poti face si scoala, si Jurnalism dar si teatru de Excelenta pentru ca ei, sub atenta indrumare a profesorului Gica Andrusca au castigat Marele Trofeu al Festivalului….

Felicitari sincere din partea colectivului “presainblugi”!

PS: Din cauza unor defectiuni “tehnice” la aparatul de filmat si “soft” imaginile nu sunt clare ci mai curand sunt blur dar sper ca sunt compensate prin fotografiile atasate:) Imi pare rau ca nu am fost suficient de pregatit ca sa imortalizez momentul vostru asa cum meritati! Inca odata Bravo Bravissimo!

LUNI, 12 APRILIE, ANUL 2010, MOZART ROCKS! NU TREBUIE SA RATATI daca ascultati muzica ADEVARATA!

A inceput concursul de fotografie si filme de scurt-metraj Liceul meu prin obiectiv. Elevii pasionati de fotografie si cinematografie au sansa sa se faca afirmati atat in propriul liceu, dar si pe plan national. Concursul se afla la prima editie si este organizat de cine-foto clubul ARTA.

Tinerii creatori pot trimite lucrarile pana la data de 9 mai 2010. Tema este simpla: viata de licean, liceul meu. Materialele pot contine orice inspira participantii: viata alaturi de colegi, familie, locuri, evenimente, etc.
Lucrarile se pot inscrie la urmatoarele categorii: fotografii color, fotografii alb-negru, fotografii cu telefonul mobil, filme de scurt-metraj.

Inscrierile se fac online, pe pagina concursului www.arta-vrl.org/liceu.
Proiectul isi propune sa ofere tinerilor un mod de exprimare si sa descopere noi talente in artele vizuale la nivelul intregii tari. Premierea castigatorilor va avea loc in iunie 2010, iar timp de cel putin o luna vor fi organizate expozitii foto si proiectii ale filmelor participante.

Cine-foto clubul ARTA a fost infiintat in 2007 de tineri pasionati de fotografie. Clubul isi doreste sa promoveze artele pe plan national si sa incurajeze si sa extinda interesul pentru arta, excelenta in arta si stiinta artei.

Pentru cei ce doresc sa ajute la sustinerea si promovarea proiectului punem la dispozitie materiale in sectiunile „sustinere” si „fisa proiect” din siteul www.arta-vrl.org/liceu.

Contact

www.arta-vrl.org/liceu contact@arta-vrl.org

+(40) 723.544.592 – Victor Razvan Olaru – presedinte

Acum vreo trei ani lucram pe platoul di filmare la Imperium der Paepste, un documentar german despre institutia papala in timpul Renasterii, dar despre aceste experiente am povestit deja. In acele zile m-am imprietenit cu Constantin Dita, un actor foarte talentat din noul val, care imi spunea atunci ca va lucra la un proiect prin care ar urma sa se realizeze un film despre rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras. Am ramas foarte placut surprins ca avea sa se faca un film pe aceasta tema si care sa aibe in centru figura lui Ioan Gavrila Ogoranu si Grupul Carpatin Fagaras. De atunci am tot asteptat aparitia acestui film.

In cele din urma, asteptarea a luat sfarsit intr-un fel, caci filmul a fost lansat in premiera la Festivalul de Film de la Berlin, vineri 12 februarie, sub titlul Portretul luptatorului la tinerete. Filmul a fost regizat de Constantin Popescu Jr., iar Constantin Dita il interpreteaza pe Ioan Gavrila Ogoranu. Din distributie mai fac parte: Alexandru Potocean, Mimi Branescu si Nicodim Ungureanu.

Cum era de asteptat, tematica filmului a fost probabil prea neinteresanta pentru a reusi sa stranga un buget rezonabil, astfel incat regizorul a trebuit sa se descurce cu un buget extrem de redus. Filmul trebuia sa apara in toamna anului 2009, dar din motive tehnice datorate si unor probleme financiare, lansarea filmului a fost amanata.  AFLATI AICI POVESTEA ACTIUNII FILMULUI!

Post by Dan Pătraşcu

Despre orasul Bodhgaya se spune ca este locul unde Buddha s-a asezat la poalele unui smochin, copac care simbolizeaza cunoasterea (bodhi) si a primit iluminarea in urma unei meditatii prelungite, capatand astfel actualul nume care inseamna «Trezitul» sau «Luminatul».

Transformarea orasului Bodhgaya in zona vegetariana pentru pace a fost hotarata de catre membrii organizatiei Tibetans for a Vegetarian Society care spera sa primeasca o cat mai mare sustinere, bucurandu-se deocamdata de sprijinul facut public de actorul Richard Gere. Campania a demarat in anul 2006, iar Tenzin Kunga Luding, fondatorul organizatiei, afirma ca aceasta se afla pe drumul cel bun.

Posted By Simina

Luni, 15 noiembrie, ora 21:00, regizorul Andrei Blaier, împreună cu directorul de imagine Dinu Tănase şi criticul Mihai Fulger, vin la Noul Cinematograf al Regizorului Român pentru a discuta pe marginea filmului „Ilustrate cu flori de câmp”(1964). Un film original şi şocant pentru anii ‘70, „Ilustrate cu flori de câmp”, câştigător al Premiului ACIN, devine un punct de referinţă pentru cinematografia românească.

Regizorul şi scenaristul, Andrei Blaier, a rămas în istoria cinematografiei româneşti pentru numărul impresionant de filme realizate, multe dintre acestea premiate: „Prin cenuşa imperiului”, Premiul ACIN (1976), „Lumini şi umbre”, Premiul ACIN (1982), „Bătălia din umbră”, Premiul ACIN (1986), precum şi pentru controversatul „Terente-regele bălţilor” (1995); dar şi datorită colecţiei de documentare şi filme de ficţiune.

Din 8 noiembrie, în fiecare luni, la Noul Cinematograf al Regizorului Român (str Monetăriei, nr 3, incinta Muzeului Ţăranului Român), va rula un film clasic românesc, urmat de Q&A cu o personalitate din cinematografie!

Intrarea este gratuită pentru studenţi!

Cei care doresc să fie informaţi cu privire la ieşirile la film, precum şi în legătură cu iniţiativele culturale ale ASLS sunt rugaţi să se înscrie la adresa cultural@asls.ro.

Ne vedem la film, la Noul Cinematograf al regizorului român!

Am primit de la cineva din echipa de master FJSC/PMAV un filmulet bazat pe un scenariu al unei studente de la masterul de Productii Multimedia si Audio Video din cadrul FJSC, pe numele ei Adelina Turcu, un filmuletz genial din punctul meu de vedere, pentru ca m-am revazut pe mine acum 4 ani cand faceam practica la cotidianul Gandul si nu stiam o boaba de Bucucereza sau Capitaligeala. Eram doar un alt provincial cu vise de vise…Dar las cuvintele in umbra si va invit la vizionare placuta!

PS: Maneaua ucide sau un making off mai bestial decat filmul in sine cu o coloana sonora de zile mari:D

Nu-i roman cel ce nu simte ca pe propriul crez moral
Cele trei cuvinte sfinte: mama, tata si ARDEAL !

Asa mi-am pierdut eu (din nou) vocea ieri seara, de 1 iunie, in Parcul Plumbuita, unde am ascultat pentru prima oara Cenaclul Flacara pe viu. Asa m-am trezit azi dimineata, cu versurile de mai sus si acordurile de chitara in minte. Spre rusinea mea nu-mi aduc aminte nici cine interpreteaza si nici cum se numeste cantecul, stiu doar ca versurile ii apartin lui Adrian Paunescu. Nici prietenul Google n-a putut sa-mi zica, asa ca va rog pe voi sa-mi spuneti daca stiti.

Chiar daca spectacolul face parte dintr-o campanie electorala, chiar daca locul era plin (foarte plin) de oameni care n-aveau nici o legatura cu ce se canta pe scena, ci mai degraba cu mirosul de mici, a fost una dintre cele mai frumoase seri de care am avut parte. Folk de calitate, poezie, prieteni, racoare pe inserat, plecarea dupa miezul noptii, nimic mai frumos

Am cantat mult, chiar daca vocea nu prea ma ajuta si nu stiam nici versurile, iar acum imi aduc aminte unele dintre cantece : Oameni de Zapada, Walter Ghicolescu – Telefon peste moarte, Adrian Paunescu – Repetabila povara, Ruga pentru parinti, Io-s ficior de morosan, Un’ te duci tu mielule, Traiasca, Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca, Vanghele Gogu – Cat ti voi, Castelul, Tara lui Impozit Voda, Hanul lui Manuc, Mama lor, Treceti batalioane romane Carpatii, Cantecul lui Charlie Chaplin

P.S. In timpul unui cantec Cezar mi-a zis: “Va veni o zi cand iti va fi si tie dor de parinti”