Camelia Bălţoi are 21 de ani şi este studentă în anul II la Drept, la Universitatea Bucureşti. Dar pe lângă viaţa ei de student, Camelia mai trăieşte  o viaţă, o viaţă plină de adrenalină şi neprevăzut şi anume TELEVIZIUNEA…

Camelia, sau Camy cum îi spun prietenii, este o fire spontană, plină de energie şi foarte visătoare. A început să cocheteze cu presa din 2007, când a început ca Dj la Radio, după care, tot în 2007 a început să lucreze pentru Televiziunea din Severin unde a fost moderator al unei emisiuni de tineret - ,,Club T”….

* De ce Club T?

** La acea perioadă eram o tipă rebelă, un pic imatură, că doar abia împlinisem 18 ani şi  m-am gândit că pot modera o emisiune de tineret, unde persoanele de vârsta mea şi nu numai să se simtă în largul lor ca într-o gaşcă care îşi dă întâlnire la TV.

* Care crezi că a fost cea mai reuşită emisiune a ta şi de ce?

** Am avut odată de Valentine,s Day invitaţi un cuplu care şi-au mărturisit sentimentele în direct, de faţă cu părinţii lor după care s-au sărutat.  A fost un moment emoţional pentru că nimeni nu se aştepta la asta. Nu a fost nimic regizat.

* O amintire amuzantă din timpul emisiunilor tale?

** Îmi aduc aminte că odată, în timpul unei emisiuni, trebuia să dau nişte premii şi aveam un pix cu ajutorul căruia scriam bileţele cu numele celor care se înscriau la concurs prin telefon. La un moment dat, tot jucându-mă cu pixul, arcul acestuia a sărit direct în cameră. Şi ţine minte. Emisiunea a fost în direct, dar am trecut şi peste asta. De atunci am folosit numai pixuri simple, fără arc.

* De ce nu ai urmat Facultatea de Jurnalism din Bucureşti şi ai ales Dreptul?

** Trebuie să recunosc că am făcut acest pas datorită părinţilor mei, dar acum, după doi ani de Drept, pot spune că m-am îndrăgostit de acest domeniu, mai ales de Dreptul Penal.

* Ce vrei să faci în viitor?

** Încă nu sunt foarte decisă, dar cu siguranţă nu voi renunţa la televiziune. Vom trăi şi vom vedea:)

* Ce te recomandă pentru media? Care e atu-ul tău?

** Sunt o fire foarte spontană, sunt un amalgam de idei şi sunt foarte creativă.

* Îţi doresc succes şi să te vedem pe sticlă…

Bogdan DĂRĂDAN

bogdan_daradan Tineri Bogdan Daradan, Camelia Bălţoi, Severin

Andreea Chicuş s-a născut pe 14 decembrie 1985, în zodia Săgetătorului. Pasiunea pentru televiziune a descoperit-o cu mulţi ani în urmă, când mergea pe stradă şi era solicitată să ofere câte un interviu pentru diferite posturi tv în diferite vox publica sau alte subiecte şi reportaje de presă. “Mereu m-am simţit în largul meu în faţa camerelor de filmat sau a aparatelor foto. Am simţit mereu că e lumea mea - lumea media“, ne-a spus Andreea.

Primul contact cu televiziunea l-a avut când a participat la castingul de co-prezentator pentru o zi a emisiunii „Agenţia de la 2 şi un sfert” de pe TVR. “Atunci, fără studii de specialitate, ore de dicţie, experienţă în domeniu sau alte lucruri, am ajuns până în finală. Am fost foarte mândră de mine“, ne-a declarat zâmbind Andreea Chicuş.

Andreea Chicuş visează în fiecare clipă şi simte pulsul televiziunii ori de cât ori are oportunitatea să se afle într-o redacţie tv. “Când merg pe holurile televizunii mă simt ca la mine acasă. Ador să alerg de la machiaj la pupitru de ştiri, iubesc adrenalina de dinainte şi toată agitaţia care se creează. Aceste sentimente sunt unice, iar punctul culminant este momentul în care se intră în emisie şi toata lumea face linişte. În aceea clipă parcă timpul se opreşte în loc, iar lumea e la picioarele tale”, ne-a mărturisit ea.

Cu timpul, pentru Andreea au urmat diverse castinguri, diverse emisiuni tv, iar în prezent este studentă la jurnalism la o a doua facultate şi la masterat pe acelaşi domeniu. “Până în prezent pot spune că am acumulat ore de dicţie, am invatat intens toate trucurile jurnalistice, m-am înscris la toate cursurile despre jurnalism de care auzeam, iar de la o şcoală de televiziune nu puteam lipsi! Eram prima peste tot unde aveau loc aceste cursuri. Mi-a plăcut şi îmi place să învăt cât mai multe despre acest domeniu, pentru că simt că mai am atâtea de învăţat şi de arătat“, povesteşte Andreea.

În 2007 s-a angajat la COSMOS TV unde a prezentat rubrica meteo, iar la câteva luni a participat la concursul „Fii fata de 10 de la Procinema” unde a adjudecat locul III. “Totuşi, formarea mea profesională s-a conturat cel mai bine la Realitatea TV unde am lucrat intens cu doamna profesoara de dicţie Ileana Cârstea. Dar a venit criza şi…“, continuarea o bănuim cu toţii…

Andreea Chicuş se defineşte ca fiind o fire ambiţioasă, luptătoare, care ştie ce vrea de la viaţă. “Am lucrat în televiziune şi nu mă mai sperie nimic. Este adevărat că am şi suferit mult, dar am avut mereu puterea să mă ridic şi să o iau de la capăt. Televiziunea este un „microb”, un “virus” mai puternic decât orice  şi cei ce lucrează cu devotament şi abnegaţie ân acest domeniu ştiu că atunci când „microbul” acesta îţi intră în tine, nu mai poate ieşi“, ne-a mărturisit ea.

Se consideră o fire veselă, optimistă, tonică, foarte sinceră şi  care detestă minciuna. Iubeşte să călătoarească şi iubeşte marea. “Când eram mică am practica patinajul artistic timp de vreo 2 ani, însă a rămas în continuare o pasiune de-a mea chiar dacă am întrerupt activitatea. Am făcut şi balet şi aş fi vrut să fac şi gimnastică, dar din păcate, răceam foarte  des când eram mică şi am renunţat…“, ne-a povestit Andreea.

Printre oamenii de televiziune pe care a avut şansa să-i cunoască şi să discute cu ei  se numără Alessandra Stoicescu, Teo Trandafir, Gabriela Vrânceanu Firea şi Vlad Ionescu.

Dar dezvăluirile nu se opresc aici…

* De ce mass media şi nu alt domeniu ca modelingul  sau teatrul?

** Modeling am practicat când eram mai mică. Am participat la diverse activităţi, unele dintre ele televizate, normal. La teatru nu am încercat. Mi se pare ceva senzaţional să fi actor, să poţi să te pui în pielea atâtor personaje. Este ceva deosebit. Deşi am în familie un actor, Armand Calotă, soţul uneia dintre verişoarele mele, tot televiziunea a fost cea care şi-a spus cuvântul. Ador să aflu eu prima informaţiile şi tot eu să fiu cea care să le transmită mai departe oamenilor. Mă bucur că mi-am descoperit vocaţia asta

* Dintre ziar pe tipar şi ziar pe internet ce alegi şi de ce?

** Aleg ziarul pe tipar. E cu totul altceva când şi simţi ceea ce citeşti, îţi dă altă stare, nu e ceva rece. Dar apelez şi la cititul ziarelor pe internet din cauza lipsei timpului şi datorită rapidităţii cu care pot afla lucrurile care mă interesează.

* Dintre televiziunea prin satelit şi televiziunea prin streaming pe internet ce alegi şi de ce?

** Deocamdată aleg televiziunea prin satelit. M-am obişnuit cu ea. La noi televiziunea pe internet nu este un segment atît de dezvoltat dar sunt convinsă că viitorul îi va aparţine.

* Care e persoana din media pe care o admiri cel mai mult şi de ce?

** Am avut onoare să cunosc multe persoane din media, fie ele ştiriste, prezentatoare sau oameni din spatele camerelor de filmat. Le admir în mod egal pe toate pentru faptul că au ajuns acolo, că rezistă şi sunt oameni de bază ai acestei industrii. Să nu uităm că şi sacrificiile sunt pe masură. Munca pe care ei o fac nu e deloc simplă! Chiar şi cititul de pe prompter, nu e atît de uşor precum cred unii. Cât trebuie să înveţi ca să citeşti de pe prompter…….sunt atătea lucruri de care trebuie să ţii cont în aceeaşi fracţiune de secundă. Dar mă opresc aici şi nu mai dau din casă (zâmbeşte!)

*Un mesaj pentru cititorii presa în blugi…

**Aveti încredere în jurnalişti şi continuaţi să citiţi presa ca să fiţi cei mai buni aici pe presaînblugi…

Bogdan DĂRĂDAN

bogdan_daradan Tineri Andreea Chicuş, Andreea Esca, Armand Calotă, Bogdan Daradan, Gabriela Vrânceanu Firea, mass-media, presă, teatru, Vlad Ionescu

Costin Rusu şi AnaMaria Bălan sunt noii noştri colegi de echipă de la presainblugi.

Dar nu pentru atâta lucru am deranjat literele din wordpress…Nu! Costin şi AnaMaria sunt două suflete pline de talent, culoare şi dragoste pentru frumos…Dar să lăsăm rândurile şi imaginile să vorbească…

Costin Rusu este elev la Liceul Benjamin Franklin, profil ştiinţele naturii. Iubeşte înotul, teatrul, dansul (a fost membru al trupei de streat-dance Freak OUT), dar cel mai mult iubeşte fotografia. Motto-ul lui “Culoarea face totul” inspiră fiecare fotografie pe care o realizează, fie că vorbim de aparate digitale sau aparate cu rol film.

Pasiunea pentru fotografie, chiar dacă e mare, nu e atât de veche pe cât s-ar crede şi are în spate o poveste desenată parcă pe acorduri de Valentine,s Day. Costin Rusu s-a apucat de fotografie de circa 7 luni, fiind inspirat de AnaMaria Bălan. Cine e AnaMaria? Să o cunoaştem împreună…

AnaMaria Bălan are 17 ani şi este elevă la Liceul  C.A. Rosetti, profil ştiinţele naturii. L-a cunoscut pe Costi pe o bancă din cartierul Titan. AnaMaria păstrează şi acum în DEX la cuvântul “fotografie” primul trandafir roşu de la Costi.

Împreună au sute de fotografii, fotografii care nu mai au nevoie de nici un comentariu…

Bogdan Dărădan&Valentina Lică

bogdan_daradan Tineri AnaMaria Bălan, Bogdan Daradan, Costin Rusu, fotografie

Despre proiectul ONE WORLD am aflat pentru prima oara, de la  profa’ de religie,   care ne-a facut o invitatie deschisa tuturor celor interesati sa participe la acest proiect, ce mai avusese reprezentanti din liceul nostru, cu ceva timp in urma. Ne vom alege cu o diploma, si alte cateva vorbe de duh  cu scop educativ. De ce as refuza?!

M-am  aratat interestat, si astfel, nici nu incepuse bine vacanta de vara, cand am fost informat ca pe 14 iulie 2009, organizatorii proiectului  vor veni in Liceul  “Ion Neculce”,  sa  prezinte   proiectul.  Prima intalnire nu mi-a oferit suficiente date ca sa   lamuresc  scopul proiectului.

La  interval de 2 luni, in cadrul proiectului,  a avut loc  a doua intalire:  un workshop  care s-a desfasurat  la Timisul de  Sus.  Aici am intalnit elevi din diferite licee din Romania, si am aflat ca noi vom prezenta in liceele noastre,  o serie de filme care se refra la drepturile omului.

Asociatia “Oricum” (destul de cunoscuta pentru  ”Future Shorts” ) impreuna cu Centrul Ceh, People In Need si DocuMentor au decis de comun acord sa aduca acest festival al filmului (déjà celebru in Cehia, tara fondatoare), cu un motiv bine definit: schimbarea ideii de invatamant in Romania, prin cursuri informale (de aici si tinta pentru aceste proiecte si anume liceele din tara) si informarea publicului  asupra problemelor reale, nedezbatute pana acum, cu ajutorul puterii materialelor auio-vizuale.

Acest proiect  mi s-a parut unul din cele mai interesante proiecte la care am participat pana acum.  Pana la acest proiect, am avut ochi, dar nu vedeam;  am avut urechi , dar nu auzeam …

In  Liceul “Ion Neculce” am pus in aplicare proiectul,  au fost prezentate o parte din filme. Sper ca tot ce s-a intamplat in cadrul acestui proiect, sa schimbe spre bine mentalitatea unor colegi de-ai mei.

Andrei Fiuciuc

bogdan_daradan Tineri Andrei Fiuciuc, Liceul Ion Neculce, proiect

Tu ne spui! Fii eroul liceului tău: intră pe www.galabalurilor.ro şi adu-i liceului tău titlul de „Cel mai popular liceu din Bucureşti în 2010”!

„Cel mai popular liceu din Bucureşti” este una dintre competiţiile ce-şi vor afla câştigătorul pe 16 mai 2010, în cadrul Galei Balurilor 2010 – MegaEvenimentul anului pentru liceeni. Platforma de voting „Cel mai popular liceu din Bucureşti în 2010” a fost deschisă oficial astăzi, 15 ianuarie 2010, şi va fi disponibilă din pagina de start a www.galabalurilor.ro până pe 15 mai 2010, orele 22:00. Oricine este invitat să voteze liceul favorit, indiferent de vârstă - căci, nu-i aşa, anii de liceu nu se uită niciodată!

Sistemul de vot pe care platforma îl propune este foarte simplu, fiind necesari doar patru paşi pentru ca liceul favorit să aibă o şansă în plus la dobândirea titlului. Astfel, vă invităm să accesaţi website-ul oficial al Galei Balurilor 2010 - www.galabalurilor.ro, să mergeţi la secţiunea „Votează cel mai popular liceu!”, apoi să votaţi liceul care se bucură de simpatia voastră.

Gala Balurilor 2010 este un eveniment organizat de OneBeat (www.onebeat.ro) si Vertical Mind (www.verticalmind.org). Parteneri ai evenimentului: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Consiliul Municipal al Elevilor.  Parteneri media ai evenimentului: KISS TV şi KISS FM,  Şapte Seri, viatadeliceu.ro, Teen Press, 220.ro, muzicabuna.ro, port.ro, calificativ.ro, referat.ro, presainblugi.com, myjob.ro, bloguri.myjob.ro, okazii.ro.

www.onebeat.ro

bogdan_daradan Tineri evenimente, gala balurilor, licee, onebeat.ro, party

Liliana Zaharia s-a născut în Bucureşti, are 19 ani, iar nativul îl are în GEMENI.  Se consideră mai mult o fire tăcută decat comunicativă, dar încearcă să suplinească asta prin fotografie. “Uneori cred că sunt poate prea tăcută, în lumea mea, cu visele şi iluziile mele. Asta mă face deseori să văd realitatea din jurul meu printr-un filtru propriu care îmi este uneori folositor, alteori nu, detaşându-mă într-un final de banalitate şi cotidian“… Liliana este studentă în anul I la Universitatea de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, secţia Foto-Video şi consideră acest lucru una dintre marile ei realizări. “La început eram sigură că nu aveam să intru… faptul că am intrat a VIII-a, pe o listă în care încă 30 oameni mai intraseră, iar vreo 100 fuseseră respinşi mi-a demonstrat faptul că mă înşelasem, iar ceea ce fac acum - fotografie, este mai mult decât o pasiune este jobul, timpul, plăcerea şi viaţa mea“.Dar să-i lăsăm povestea să curgă la obiectiv…

* De ce fotografia?
** Fotografia…deoarece cuvintele nu sunt indeajuns. Obisnuiam sa ma exprim in scris, insa mi-am dat seama ca nu pot fi niciodata o scriitoare buna, ca nu ma puteam exprima in scris suficient de bine cat sa fiu satisfacuta, sa simt ca am transmis ceea ce gandeam. Deci, am transformat fotografia intr-un mod de exprimare si mi-am dat seama ca pot soca mai mult vizual, decat in scris. In plus, prin imagini, pot comunica atat despre mine cat si despre lume, si modul in care o vad eu.  Nu pot vorbi insa despre un inceput…As putea spune ca atunci cand am pus mana pe primul aparat de fotografiat, l-am dus la ochi si am surprins intr-un cadru ceea ce am vrut eu sa vad. Sau un altfel de inceput, cand am realizat ceea ce se intampla cu mine cand fotografiez, si cand am inceput sa studiez reguli de compozitie si tehnica fotografica…adica acum vreo 2-3 ani, cand inca nu aveam o camera DSLR.

*Ce alegi dintre fotografia color, alb-negru si sepia si de ce?
**Pot sa spun ca inclin mai mult spre fotografia alb-negru, deoarece de multe ori culorile ma incurca, imi fura din expresivitate si nu imi dau seama daca cromatica este potrivita mesajului meu. Insa aleg si sepia cand vreau o atmosfera mai romantica, melancolica dar nu refuz nici o fotografie color…inca sunt in stadiul de experimente, nu mi-am format un stil propriu in care as putea sa spun ferm : fotografia alb negru !
Pe urmele de roll-film

* Ce intelegi tu printr-o fotografie artistica?
**Asta este o intrebare destul de dificila pentru mine…pentru ca inca nu mi-am raspuns la ea in totalitate. O fotografie artistica poate fi o fotografie in care se regaseste realitatea, impreuna cu o parte din amprenta artistului. Daca urmarim artisti precum Diane Arbus, Nan Goldin, Henri Cartier Bresson, Robert Capa ne dam seama ca mediul inconjurator, social, transpus pe pelicula fotografica transforma imaginea intr-o exprimare artistica. Dar si fotografiile de moda ale lui Irving Penn sunt artistice… deci, eu cred ca atat timp cat ai de spus o poveste si de aratat ceva lumii printr-o fotografie, atunci ea devine artistica. Bineinteles, respectand viuzal anumite reguli, pentru ca fotografia sa prinda putere, contur.

* Ai facut cursuri de fotografie sau totul vine dintr-un hobby, dintr-o pasiune puternica?
**In primul rand pasiunea, dar pentru specializare am facut mai intai niste cursuri de fotografie la Casa de Cultura a Studentilor, care m-au ajutat mai mult tehnic sa inteleg anumite lucruri. Pentru fotografia artistica am mers insa mai mult pe « feeling ».

* Iti aduci aminte care a fost prima ta fotografie? Sau ai o fotografie care te-a marcat si de ce?
** Prima fotografie cu siguranta nu mi-o aduc aminte….cel mai probabil a fost un portret al unui membru din familia mea. Insa stiu ca m-a marcat foarte mult fotografia intitulata “fata afgana” realizata de Steve McCurry prin anii 80. Daca stii fotografia, nu e nevoie sa explic de ce m-a impresionat….si in general, portretele sunt cele care ma fac sa raman minute in sir blocata cu privirea asupra unei imagini…

O altă poveste cu fata afgană

* Ca fotograf, care sunt costurile pentru a reusi o fotografie reusita?
**Suntem in epoca camerelor digitale, care intr-adevar pot si destul de scumpe. Insa asta nu iti asigura o fotografie reusita….personal am un Canon 450D, cu un obiectiv Sigma, 18-200, care m-au costat in total in jur de 6000 lei. Mi le-am luat pe rand, cu banii castigati de la diferite concursuri de fotografie. Asta imi ofera posibilitatea unei imagini bune, jocul cu timpul de expunere, diafragma, imagine clara la un ISO ridicat, etc. Dar nu as ezita sa lucrez cu un aparat de fotografiat vechi, pe film poate, cu care sa fiu mult mai atenta la alegerile pe care le fac, la detalii. Si atunci ar putea sa-mi iasa o fotografie reusita, fara costuri ridicate…

*Ce iti doresti sa faci in viitor? Lucrezi undeva ca fotograf?
**In viitor imi doresc sa imi pot expune fotografiile in diferite locatii… sa ma afirm ca fotograf artistic. Dar personal, gasesc ca am un drum destul de lung de parcurs pana a ma numi artist. Nu lucrez inca, facultatea imi ocupa majoritatea timpului, dar am incercat, si incerc diferite domenii…fotografie de moda, fotojurnalism, fotografie artistica…

*Daca actul de a face poze e o arta, cum definesti arta din perspectiva ta?
**Nu actul de a face o poza e o arta, ci actul de a face o fotografie… Nu simplul click pe care il faci conteaza, ci ceea ce surprinzi. Fotografia, ca arta vizuala aduce aproape realitatea inconjuratoare scrisa cu ajutorul luminii. Avem nevoie de lumina pentru a capta o imagine si a tranforma-o in fotografie. Si poate este singurul domeniu in care realitatea ne este atat de aproape, si nu transformata grafic, cum este cazul unui tablou. Din perspectiva mea arta poate fi si simpul portret al mamei mele.

*Ultima intrebare, daca ai in viata cuvinte care te-au calauzit si daca vrei sa le impartasesti si celor care vor citi aceste randuri
**Singurul lucru de care am tinut cont a fost simpul fapt ca pot sa fac ce vreau, exact asa cum simt. Ma ghidez foarte mult dupa ceea ce simt, poate mai putin rational… si asta este singurul mod in care vreau sa traiesc si de acum incolo. Asa cum simt.

NOTA: PENTRU a admira colectia de fotografii semnată Liliana Zararia puteti accesa linkul http://liquidangst.wordpress.com

BY: Bogdan DARADAN

bogdan_daradan Tineri arta, culori, forme, fotografie, Liliana Zaharia, realitate

* Cum ai aflat de programul Work and Travel?

** Am aflat despre programul Work and Travel în primul an de studenție din Cluj-Napoca. M-a tentat din primul moment, dar am ales să profit de această ocazie doar în al doilea an când aveam 21 de ani deja împliniți. Programul Work and Travel se adresează studenților, indiferent de profilul sau anul de studiu și le oferă posibilitatea de a lucra pe perioada verii în companii din afara României. Înscrierea în program se realizează prin intermediul unei agenții specializate, care cu sprijinul unui ONG internațional (CIEE, în cazul meu) plasează studenții pe diferite posturi în SUA sau țări colaboratoare. Procesul începe prin semnarea unui contract între student – agenție și achitarea unei prime rate din costul total al programului. Studentul înregistrat este invitat la târguri pentru a-și alege orașul și job-ul pe care și-l dorește. După alegerea job-ului, studentul se programează la Ambasada Americii în România pentru obținerea vizei. Media generala , anul de studiu și fluența în limba engleză sunt decisive în obținerea vizei.

* Detaliaza in cateva cuvinte experienta americana, cum e viata de student roman in U.S.A?

** Experiența Work and Travel este una de adaptare, de înțelegere a unei culturi noi, de testare a limitelor si nu in cele din urma de a-ți face prieteni și bani. Am plecat în căutarea aventurii cu o fostă colegă de liceu și o prietenă. Cazarea nu era asigurată așa că un apartament unde să stăm a fost primul lucru pe care l-am căutat. In prima zi ne-am cazat la un hostel și am rămas acolo două luni – trei fete și un băiat într-o cameră. Probleme de conviețuire nu am avut căci treptat fiecare ne-am găsit un al doilea job și începeam să ne vedem destul de rar. A fost un adevărat test să lucrăm două job-uri, să dormim din 24 de ore doar 4 și să ne mai și distrăm. A fost interesant să ne obișnuim cu ideea că americanii sunt foarte deschiși la consumul de „vise”, că domnișoare care ofereau plăcere se plimbau pe strada principală și că ne poate trezi din somn zgomotele facute de o arma de foc. Toate astea s-au întâmplat poate și pentru că eram în Atlantic City, oraș plin de cazinouri asemănător Las Vegas-ului. Spre sfârșitul vacanței ne-am marit cercul și din 4 studenți români am ajuns la un număr de 12 cazați în 2 camere.

* Povesteste-ne mai multe despre jobul tau din America pentru ca tinerii din Romania care nu au avut curajul sa se inscrie la programul Work and Travel s-au temut de faptul ca ar putea sa nu isi recupereze banii investiti sau ca nu vor putea face fata mediului de acolo. Cum e sa ai un job american in America ca student din Romania?

** Nu e nici greu, nu e nici usor. Totul depinde de capacitatea ta de adaptabilitate si la ce iti doresti sa faci cu adevarat, pentru ca e important sa profiti de toate oportunitatile.  De exemplu, primul meu job pe care l-am ales în țară a fost de dairy cleark în lanțul de supermarket-uri Pathmark, din orașul Atlantic City, New Jersey. Am plecat cu gândul de a-mi găsi un al doilea job, iar ajunsa acolo am găsit și un al treilea. Pe cel de-al treilea l-aș numi lucky no. 3 căci a fost defapt un internship în marketing și PR în cazinoul Borgata Hotel, Casino & Spa. Conditiile de muncă oferite si mediul intern au fost satisfacatoare. Am fost bine tratați, remunerați la timp și mai mult, felicitați pentru seriozitate și dedicare. Am fost foarte apreciați pentru calitatile lingvistice; spre deosebire de studenții bulgari sau polonezi, noi chiar vorbeam limba engleză.

* Sa inteleg ca acum apare in viata ta momentul cheie, sau slujba ta ca PR in U.S.A. Ce inseamna un intership in America?

** Internship-ul în cazino, 3 cuvinte: noroc, curaj, initiativa. Totul a început la o pauză de țigară (nu încurajez fumatul) în timp unei discutii cu managerul salii de jocuri a cazinoului. Mi-am exprimat opinia, spunandu-i ca Borgata se diferențiaza de restul cazinourilor prin tipul de evenimente organizate, care erau adresate și tinerilor. Celelalte cazinouri (Trump, Harras, Tropicana) își construiau strategiile pentru un target de varsta peste medie.   A rămas plăcut surprins că am înțeles ceva din strategia lor de promovare. M-am explicat spunându-i că studiez PR-ul. În continuare, mi-am exprimat dorința de a face un stagiu de practică, voluntar, iar el mi-a dat datele de contact ale managerului de marketing și PR. Pentru a face internship-ul am susținut un interviu in urma caruia am fost acceptată. Timp de aproximativ o lună am activat în toate subdepartamentele. Printre cele mai interesante activități au fost participarea la un photoshooting realizat de faimosul Andre Stefan și gestionarea unei emisiuni radio care avea loc săptămânal în cazino. Internship-ului mi-a oferit un background, relații, bani și o scrisoare de recomandare frumoasă.

6*  * Din ce mi-ai povestit pana acum, inteleg ca cea mai mare parte a timpului tau in America ai petrecut-o muncind. Totusi, vorbim de “tara tuturor posibilitatilor”! Nu ai reusit sa iti gasesti timp si pentru calatorii sau excursii?
** Ba da. Am avut timp si de distractii si excursii. Pe lângă Atlantic City am vizitat Ocean City și New York. O nebunie! Structura clădirilor este vie și amețitoare cu multă tehnologie înglobată, comparativ cu mirosul istoriei și al clasicului ce învelesc construcțiile europene. Cazinouri construite pe teme: Wild West sau Imperiul Roman; clădiri acoperite de reclame, de panouri luminoase, originale; case tipice, fără garduri și brand-uri la tot pasul. În New York m-am cazat două nopți la un hostel din Harlem. În trei zile am acoperit Central Park-ul, Muzeul Metropolitan, Muzeul Madam Tussaud, Empire State Building-ul, m-am plimbat pe Wall-Street, am încercat să fac cumpărături în China Town (am ales să cumpăr doar tricouri cu I LOVE NEW YORK) și am înconjurat Statuia Libertății. M-am distrat din plin. Am participat la chefuri americane, la party-uri europene și la cele ținute în cluburi. În plus, ne găseam motive să sărbătorim și între noi. Ieșeam des pe acoperișul casei în care locuiam la un pahar de vorbă. Alte activități erau mersul la plajă și la film. De mai mult, ce e drept, nu am avut timp.

  * Daca ar fi sa trasezi o linie imaginara peste experienta ta Work and Travel, ce ti-a placut si ce nu ti-a placut in American?

** În mare, m-am adaptat la ce era acolo și chiar mi-a plăcut. Un singur lucru m-a deranjat teribil – diferența evidentă între clasele sociale. Pe de o parte erau muncitorii și pe de cealaltă parte „intelectualii”. Aceste două grupuri erau clar separate. Nu se întâlneau în nici un punct. Locuiau în zone diferite, aveau activități și obiceiuri distincte și nici nu intrau pe aceeași ușă la locul de muncă. În plus, am observat că americanii aveau o atitudine ofensivă față de mexicani – clasă muncitoare și tolerată. Dar dincolo de tot si toate, de toate plusurile sau minisurile unei astfel de experiente, o recomand cu caldura tuturor pentru ca programul Work and Travel este un vis ce poate deveni realitate pentru oricine. As repete experienta asta la infinit!

Bogdan DARADAN

bogdan_daradan Tineri America, Bogdan Daradan, Oana Ioja, PR

Cătălina Demetriade este o tânără talentată din Piteşti. Are 21 de ani şi deja se poate mândri cu propria colecţie de modă, colecţie care a fost remarcată de Cătălin Botezatu la Festivalul Naţional Studenţesc de Modă - Culorile Toamnei 2007 şi premiată cu locul I. Mai mult, culorile ei realizate la doar unsprezece ani, impresionează şi astăzi.

Cătălina provine dintr-o familie cu doi fraţi şi şase surori, dar asta nu a oprit-o să înveţe să deseneze. A absolvit Colegiul Naţional “I.C.Brătianu” din Piteşti, iar în paralel a urmat Scoala de Arte.

“Iniţial, am înţeles desenul ca o formă de simplă relaxare şi încercam să mă comunic pe mine astfel, dar, în timp, mi-am dat seama că modul meu de a înţelege grafica poate prinde contur şi în realitate. Am inceput sa desenez la 13 ani. La inceput m-am orientat atunci spre grafica si am lucrat fara prea multe indrumari pana la varsta de 17 ani cand am descoperit designul vestimentar. Eram in clasa a XI-a cand m-am inscris la Scoala populara de Arta, sectia Design vestimentar. Au urmat 3 ani de formare in cursuri si concursuri si am castigat cu fiecare participare nu doar experienta ci si premii: premiul III- sectiunea design vestimentar la Expozitia Nationala de Arte Plastice si Decorative a Scolilor de Arte, editia XI - 2005 si editia XII - 2006; premiul I - in aceeasi competitie - editiile XIII-XIV - 2007-2008; premiul II pentru grafica, la Simpozionul “Scoala-Biserica-Familia”in 2004“”, a declarat Cătălina.

În prezent, Cătălina este studentă la Facultatea de Management si Marketing in Afaceri Economice - specializarea Management-  in cadrul Universitatii ” Constantin Brancoveanu” din Pitesti şi lucrează de 1 an si 8 luni la Automobile Dacia SA.

“Cel mai mult îmi doresc ca hainele pe care le realizez să ajungă în magazinele de profil din România“, a încheiat Cătălina.

By: Bogdan Daradan

bogdan_daradan Tineri artist, Catalina Demetriade, moda, talent

Moca Tineri matematica, oim, olimpiada, omer cerrahoglu

Bogdan Antohe este student în ultimul an la Ştiinţe Politice şi este dedicat trup si suflet Societatii Civile. De cand se stie, Bogdan a fost atras de implicarea civica, dar, chiar daca este student la Stiinte Politica, el nu vrea sa se implice in societate superficial, asa ca un politician, ci vrea sa fie in continuare o rotita esentialul in marele angrenaj al ONG-urilor. În prezent este Full Project Manager în cadrul proiectului “Sport pentru viata”, iar anterior, Bogdan Antohe a detinut mai multe functii importante in diverse ONG-uri, dintre care spicuim: CRSC (Centrul de Resurse pentru Societatea Civila), Asoctia TACT,  Parlamentul Tinerilor sau “Grupul de Initiativa pentru Promovarea Imaginii României”. Dar să-l lăsăm pe el să vorbească…

bogdan_daradan Tineri Bogdan Antohe, CRSC, ONG, politica